De-a lungul timpului oamenii au fost interesați de importanța emoțiilor în dezvoltarea personalității umane și a  modului în care acestea conferă performanța în cadrul unei echipe de lucru, atunci când vine vorba de viața profesională. Momentul în care ne înțelegem cu adevărat emoțiile, le recunoaștem, le definim și le exteriorizăm într-o manieră autentică, fără a-i leza pe ceilalți, situațiile de viață devin mai ușor de  gestionat.

În contextele în care se află mai multe persoane (aici poate fi vorba de viața profesională), performanța acestora va fi afectată de particularitățile personalității fiecăreia dintre acele persoane. Oamenii sunt diferiți, iar în momentul în care se angajează în diverse misiuni aduc cu ei un set de așteptări, dorințe, idei, valori, motivații, utilizează coeficientul de inteligență, inteligența emoțională, tehnici și tactici psihologice de manipulare.

            Munca desfășurată pentru atingerea unor performanțe necesită timp, răbdare, energie, din partea celor care o depun.

Acest articol se focusează pe importanța inteligenței emoționale la locul de muncă. Câteva dintre interogațiile abordate în cadrul lucrării sunt: cum anume inteligența emoțională afectează calitatea muncii în cadrul unei echipe? Ce efecte are asupra echipelor de lucru?

Cum poate fi definită inteligența emoțională?

Printre cele mai cunoscute modele de măsurare a inteligenţei emoţionale, se numără: modelul Mayer-Salovey-Caruso (Mayer & Salovey, 1997), care defineşte acest construct ca fiind abilitatea de a percepe, înţelege, gestiona şi folosi emoţiile pentru a facilita gândirea. Modelul dezvoltat de Mayer şi Salovey (1997) descrie patru ramuri, fiecare având influenţă asupra stresului: perceperea propriilor emoţii şi ale celorlalţi se referă la modul în care percepem și conștientizăm emoțiile proprii, apoi felul în care simțim și etichetăm emoțiile celor din jurul nostru,  iar acest aspect este important pentru o relaţie de succes la locul de muncă, utilizarea emoţiilor pentru a facilita gândirea, această capacitate implică înţelegerea emoţiilor pentru o gândire raţională şi o concentrare asupra situaţiei respective, înţelegerea emoţiilor, această ramură include abilitatea de a înţelege modul în care emoţiile interrelaţionează şi cum sunt asociate în situaţii tensionate, gestionarea emoţiilor reprezintă capacitatea de a regla propriile emoţii. Reglarea acestor emoţii conduce la sentimente de control a situaţiei şi le permite angajaţilor o stare de confort.

Inteligența emoțională, inteligența cognitivă și performața la locul de muncă

Inteligența cognitivă și inteligența emoțională, reprezintă două concepte care diferă la nivel de semnificație. Inteligența cognitivă se referă la abilitatea unei persoane de a-și planifica și organiza viața și totodată determină capacitatea de concentrare a acesteia. Inteligența cognitivă este responsabilă de vocabularul unei persoane, de memoria și coordonarea vizuală respectiv motorie. Câteva dintre aceste aspecte determină adaptarea umană și o anumită calitate a vieții.

Pentru atingerea performanței la locul de muncă este necesară atât inteligența emoțională cât și cea cognitivă.  Astfel în cadrul unui serviciu, ori a unei echipe de lucru, inteligența emoțională este foarte importantă și utilă deoarece persoanele cu nivelul ridicat al EQ, pot detecta emoțiile celorlalți, mesajele transmise de acele emoții  și pot acționa în consecință, chiar dacă nivelul lor de inteligență cognitivă este mai scăzut.

Inteligența emoțională se distinge la serviciu prin maniera în care reglarea emoțiilor influențează interacțiunile cu membrii unei echipe de lucru sau colegii de serviciu. Studiile arată faptul că angajații care expun emoții autentice, comparativ cu cei care expun emoții false, sunt evaluați ca fiind mai plăcuți și prezintă un grad mai mare de încredere (Grandey, 2003). Performanța și o bună colaborare într-o echipă de lucru, presupune ca membrii acesteia să îmbine cunoștințele tehnice cu inteligența emoțională, formată din: conștientizare, empatie, abilități sociale și motivație.

O echipă de cercetători (Strom & Strom, 2009) a realizat un studiu care  investiga legătura dintre armonia într-o echipă de lucru și inteligența emoțională. Inițial un grup de studenți, în anii terminali, a fost solicitat pentru o colaborare, în vederea realizării unui site ,,web”, iar din acest grup de 82 de studenți s-au format două echipe. Una dintre ele s-a descurcat și a colaborat foarte bine, iar cealaltă a avut dificultăți. Cercetătorii au intervievat membrii fiecărui grup pentru a determina cauzele care au determinat interacțiunile pozitive  respectiv negative dintre membrii echipelor de lucru.

            Rezultatele interviurilor arată diferențe clare între membrii celor două echipe, astfel membrii echipei disfuncționale au avut abilități sociale scăzute, nivelul motivației era scăzut,  conștientizarea propriilor emoții și empatia lipseau. EQ (emotional intelligence) a ajutat membrii echipei funcționale, care a realizat eficient produsul final, site-ul ,,web”,  să colaboreze, să comunice, să închege o legătură puternică pentru atingerea obiectivului comun. Astfel, în formarea unei echipe de lucru, ar fi oportun de luat în considerare și gradul de inteligență emoțională al membrilor.  

În organizațiile moderne responsabilitatea emoțională este primordială, membrii unei organizații își pot canaliza emoțiile într-o direcție pozitivă, pentru obținerea performanțelor și îndepărtarea emoțiilor toxice care împiedică atingerea unui randament bun. Inteligenţa emoţională, pe de o parte este un factor cheie pentru succesul la locul de muncă, deoarece componentele sale ajută angajaţii în procesul de luare a deciziilor în activitatea de grup iar pe de altă parte, reprezintă acea abilitate care ajută la înţelegerea propriilor emoţii cât şi a celorlalţi şi o mai bună gestionare a acestora.

Bibliografie

Grandey, A. A. 2003 “When the show must go on’: Surface acting and deep acting as determinants of emotional exhaustion and peer-rated service delivery.” Academy of Management Journal, 46: 86–96.

Salovey, P., & Mayer, J. D. (1990). Emotional intelligence. Imagination, cognition and personality, 9(3), 185-211.

Salovey, P., Mayer, J. D., & Caruso, D. (2002). The positive psychology of emotional intelligence. In C. R. Snyder & S.

Stein, S. J., & Book, H. E. (2011). The EQ edge: Emotional intelligence and your success. John Wiley & Sons.

Strom, P., & Strom, R. (2009). Adolescents in the Internet age. Charlotte, NC: Information Age.



LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.