Ai prieteni care spun că dorm câte trei ore pe noapte și declară că se simt energici și plini de poftă de viață? Poate că acest lucru este adevărat timp de câteva zile, însă tulburările de somn vin cu multiple probleme în viața noastră pentru că, într-adevăr, calitatea vieții este direct influențată de calitatea somnului.
Experții în somnologie au efectuat numeroase studii pentru a împiedica miturile să câștige teren important și să distrugă calitatea vieții. Tulburările de somn precum insomnia, apneea în somn, visele lucide sunt afecțiuni care pot să conducă la numeroase tulburări de sănătate mentală, așa că iată miturile cărora nu trebuie să le dai crezare.
Zece mituri despre somn
- Adulții au nevoie de mai puțin de cinci ore de somn. FALS
Adulții au nevoie de șapte-nouă ore de somn pentru a funcționa normal. Persoanele adulte care reușesc să aibă o viață normală cu mai puțin de șapte ore de somn pot să aibă anumite mutații genetice, însă ei sunt excepția – și nu regula!
- E sănătos să dormi oriunde, oricând. FALS
Atunci când adormi în mașină, în tren sau pe sala de așteptare nu este un dar ci, din contră, este un semn că nu reușești să te odihnești în timpul nopții, iar organismul tău clachează.
- Organismul se poate adapta chiar dacă îl privezi de somn. FALS
Pentru ca mintea și corpul să se refacă au nevoie de un somn complet, care să reprezinte un ciclu care trece prin toate fazele somnului, patru la număr. Atunci când nu te odihnești suficient, ciclul nu poate să fie complet.
- Sforăitul nu este o problemă. FALS
Nu numai că persoanele care sforăie devin enervante pentru parteneri, dar apneea (sforăitul în somn) reprezintă și o afecțiune care sporește riscul de infarct, astm, presiune arterială ridicată și tulburări comportamentale și cognitive.
- Alcoolul te ajută să adormi mai ușor. FALS
Consumul de alcool chiar înainte de culcare poate că îți dă o senzație de moleșeală, însă doar aparent. Creierul nu se va odihni pe timpul nopții din cauza substanțelor consumate.
- Ajută să ții ochii închiși chiar dacă nu adormi. FALS
În acest mod ai șanse mari de a provoca insomnie seară de seară, așa că în loc să forțezi somnul e de preferat să te ridici din pat și să faci o activitate relaxantă timp de 15 minute.
- Poți dormi oricând, important e să dormi suficient. FALS
Fiecare dintre noi avem un ceas biologic, iar reglarea acestuia după ciclul natural este un lucru sănătos. Poți să dormi o oră în timpul zilei, însă nu inversa ziua cu noaptea deoarece nu vei mai reuși să te odihnești și să îți reîncarci bateriile.
- Televizorul înainte de culcare ajută. FALS
E de preferat să te ții departe de telefon sau de televizor înainte de culcare. Nu numai că acumulezi informații inutil înainte de somn, dar îți expui ochii la prea multă lumină.
- Amânarea alarmei ajută la odihnă. FALS
Ai observat că de fiecare dată când te ridici din pat exact când sună alarma simți că ești mai odihnit? Pentru că asta este realitatea! Dacă amâni alarma, creierul tău va intra din nou în faza de somn și întreruperea ciclului îți va da o stare letargică.
- E bine să îți amintești visele. FALS
Studiile arată că persoanele care își amintesc visele au o activitate mult mai intensă a creierului chiar și în timpul nopții, însă acesta este un semn clar că ele nu reușesc să se odihnească și că au tulburări de somn.
Afecțiuni asociate cu tulburările de somn
Somnul și sănătatea mentală sunt strâns legate și s-a dovedit că somnul are conexiuni cu o serie de afecțiuni specifice de sănătate mintală și tulburări de neurodezvoltare:
- depresie
- tulburări afective sezoniere
- anxietate
- bipolaritate
- schizofrenie
- ADHD
- tulburări din spectrul autist
Multe probleme psihologice și psihiatrice nu au o singură cauză, însă lipsa de somn sau tulburările de somn pot să accentueze anumite afecțiuni. Nu este neobișnuit ca oamenii care nu se odihnesc să se confrunte cu depresie sau anxietate, așa că atunci când ai probleme cu somnul, apelează la un terapeut pentru a-ți asigura asistența necesară și pentru a descoperi cauzele acestei probleme.
De asemenea, dacă te interesează acest subiect în mod special sau dacă dorești să fii la curent cu noutățile din domeniul psihologiei, abonează-te la newsletter-ul nostru pentru informații corecte și de actualitate.
Surse bibliografice
Maquet P. (2000). Sleep on it!. Nature neuroscience, 3(12), 1235–1236.
https://doi.org/10.1038/81750.
Walker, M. P., & van der Helm, E. (2009). Overnight therapy? The role of sleep in emotional brain processing. Psychological bulletin, 135(5), 731–748.
https://doi.org/10.1037/a0016570.
Bernert, R. A., Kim, J. S., Iwata, N. G., & Perlis, M. L. (2015). Sleep disturbances as an evidence-based suicide risk factor. Current psychiatry reports, 17(3), 554.
https://doi.org/10.1007/s11920-015-0554-4.
Scott, A. J., Webb, T. L., & Rowse, G. (2017). Does improving sleep lead to better mental health? A protocol for a meta-analytic review of randomised controlled trials. BMJ open, 7(9), e016873. https://doi.org/10.1136/bmjopen-2017-016873.
https://edition.cnn.com/2019/04/16/health/sleep-myths-facts-study/index.html
