Stresul – o stare pe care cu toții am trăit-o cel puțin o dată în viață și despre care vorbim aproape zilnic. De câte ori nu ai auzit pe cineva spunând următoarele afirmații?
„Sunt foarte stresat în legătură cu serviciul.”
„Am atât de multe de făcut, nu știu cum să le rezolv.”
„Simt că nu mai fac față stresului din viața mea.”
Probabil de multe ori, pentru că stresul face parte din viața tuturor. Stresul este o tensiune trăită atât fiziologic, cât și emoțional, care apare atunci când simțim că responsabilitățile noastre și toate sarcinile pe care trebuie să le rezolvăm depășesc posibilitățile și resursele noastre.
Cele mai frecvente 5 cauze ce declanșează stresul
Stresul poate apărea în diferite arii ale vieții noastre. Unele statistici arată că între 60 și 80% din oameni se simt stresați în decursul unui zile, din diferite motive. Următoarele cauze generatoare de stres sunt cele mai frecvente:
- Banii;
- Locul de muncă;
- Relația de cuplu;
- Relațiile familiale;
- Sănătatea;
- Responsabilitățile.
Stresul: 3 lucruri pe care nu le știi despre acesta
Nu toți ne stresăm la fel.
Factorii care ne provoacă stresul diferă de la om la om, pentru că studiile psihologice au indicat că nu situația în sine (pierderea locului de muncă, conflictele, dificultățile financiare) ne stresează, ci modul în care noi interpretăm situația.
De exemplu, dacă două persoane diferite, A și B, primesc multe sarcini la locul de muncă, A ar putea să se simtă extrem de stresat (pentru că nu știe cum va face față), iar B să simtă puțină presiune, dar să privească situația ca pe o oportunitate de a se face remarcat în fața șefului și de a-l îndreptăți să ceară o mărire de salariu. Prin urmare, da, a-i spune cuiva „Nu înțeleg de ce te stresezi” sau „Nu ai de ce să fii stresat” este o alegere foarte neinspirată și dăunătoare, cu atât mai mult cu cât până la 80% din oamenii care au un loc de muncă se simt stresați din cauza acestuia.
Poți să fii stresat fără să îți dai seama.
Cum este posibil? Ei bine, organismul nostru poate să perceapă stresul pe care îl trăim poate mai bine decât noi, pentru că evenimentele stresante pe care le întâmpinăm cauzează multiple reacții în organism, pornind de la sistemul nervos central și până la hormoni, care acționează asupra tuturor celelalte componente ale organismului. Când suntem stresați, corpul trece printr-o activare generală, dar în mintea noastră poate să creadă că noi ne simțim de fapt bine și că reușim să depășim toate obstacolele. Cel mai des se întâmplă acest lucru la oamenii care în viața de zi cu zi au mai mulți factori de stres de intensitate scăzută sau medie – aceștia se obișnuiesc cu tensiunea, încât nu sesizează că ei ajung ușor-ușor la epuizare.
Suntem mai rezistenți la stres decât strămoșii noștri.
Acest lucru e cauzat de faptul că omenirea a evoluat într-un ritm alert, odată cu economia și tehnologia, iar viețile noastre sunt din ce în ce mai complexe. Rezistența la stres nu e benefică – deși avem mai mulți factori de stres, tocmai fuga aceasta prin viață ne face mai puțin atenți la experiențele noastre emoționale, astfel că nu conștientizăm ce se întâmplă în organismul nostru și nici nu luăm măsuri pentru a ne îngriji mai bine de sănătatea noastră psihică.
Cum să îți dai seama dacă ești prea stresat?
Cele mai comune simptome ale stresului sunt:
- Furia și iritabilitatea (45%);
- Oboseală (41%)
- Lipsa motivației (38%)
- Anxietate, îngrijorări (36%)
- Dureri de cap (36%)
- Tristețe (34%)
- Probleme intestinale (26%)
- Tensiune musculară (21%).
Stresul ridicat și prelungit poate avea efecte negative asupra sănătății fizice și psihice, dar totuși, este un element important în cadrul vieții noastre. Unii psihologi vorbesc despre stresul pozitiv, adică stresul de o intensitate mică spre moderată care ne impulsionează să acționăm pentru a ne atinge obiectivele. Cum am obține performanță în carieră dacă nu ne-am stresa să ne rezolvăm sarcinile corect, ori cum am reuși să ne gestionăm finanțele dacă nu ne-am stresa că trebuie să prioritizăm anumite cheltuieli și că trebui să ne creștem veniturile? Răspunsul este că nu am putea să atingem multe din obiectivele noastre dacă nu am simți un oarecare stres legat de ele. Prin urmare, deși avem nevoie de stres în viața noastră, este esențial să recunoaștem când acesta devine periculos.
În situațiile prezentate anterior, este vorba de stres acut, care este normal și este o reacție pe termen scurt. Stresul cronic este cel dăunător, deoarece acesta presupune că suntem în permanență activați pentru că suntem expuși la mulți factori de stres, pe care ori nu îi conștientizăm, ori nu îi putem controla. Atunci când simțim că nu ne putem controla stresul, e posibil ca acesta să fi devenit cronic.
Mit sau adevăr: stresul îmbolnăvește
Nu de puține ori auzim de boli cauzate de stres, ceea ce poate suna inițial neplauzibil, pentru că tindem să asociem stresul cu ceva psihic, iar boala – cu ceva organic, fiziologic. Adevărul este că nu mai puțin de 77% din oameni trăiesc un stres care le afectează sănătatea fizică. Foarte pe scurt, acestea sunt etapele prin care stresul ne îmbolnăvește:
- Situațiile stresante provoacă o întreagă activare a organismului;
- Hipotalamusul, hipofiza și glanda suprarenală produc hormoni de stres (cortizol);
- Cortizolul afectează mai multe țesuturi din corp, de la creier, sistem imunitar, organe interne;
- Daunele produse asupra organelor favorizează apariția bolilor (diabet, ulcer, cancer, boli autoimune etc.).
Un prim pas pentru a controla stresul din viața ta și pentru a preveni ca acesta să aibă efecte negative asupra sănătății tale este să îl conștientizezi, mai ales când este intens și de durată. Ulterior, există mai multe metode prin care poți să înveți să îl gestionezi: tehnici de relaxare, abordarea unor strategii bazate pe rezolvarea de probleme, ori identificarea cauzelor reale ale stresului pe care îl simți. Toate acestea le poți realiza împreună cu un psiholog cu competențe în consiliere psihologică, la care poți apela oricând simți că nu reușești să treci peste anumite obstacole din viața ta.
Dacă dorești să începi să controlezi stresul din viața ta înainte ca el să te controleze pe tine, noi te putem ajuta oferindu-ți mai multe informații și sfaturi practice. Tot ce e nevoie să faci este să îți lași adresa de email mai jos!
Bibliografie
Crum, A. J., Jamieson, J. P., & Akinola, M. (2020). Optimizing stress: An integrated intervention for regulating stress responses. Emotion, 20(1), 120.
Ellis, A., Gordon, J., Neenan, M., & Palmer, S. (2020). Terapia stresului: O abordare comportamentală rațional-emotivă. Editura Trei SRL.
Maté, G. (2021). Când corpul spune nu. Costul stresului ascuns. Editura Curtea Veche Publishing
The American Institute of Stress, What is Stress?; https://www.stress.org/daily-life
https://www.therecoveryvillage.com/mental-health/stress/related/stress-statistics/
