Statisticile indică un număr tot mai mare de copii și tineri care preferă să își petreacă timpul în jocuri video, și nu în compania prietenilor sau a familiei. Conform unui studiu ISFE realizat în septembrie 2020, 51% din populația cu vârsta cuprinsă între 6 și 64 de ani joacă jocuri video – țările vizate fiind Marea Britanie, Franța, Germania și Spania. În Europa, vârsta medie a persoanelor care joacă acest tip de jocuri este de 31 de ani, dar copiii utilizează și ei în mod frecvent calculatorul pentru joacă, ponderea fiind următoarea, conform aceluiași studiu:
- 6-10 ani, 10%
- 11-14 ani, 9%
- 15-24 ani, 23%
- 25-34 ani,20%
- 35-44 de ani, 16%,
- 45-64 de ani, 22%
Conform studiilor efectuate la nivelul Europei, 73% dintre tinerii de 6-10 ani joacă jocuri video, 84% dintre cei 11-14 ani și 74% dintre cei 15-24 de ani, iar timpul mediu săptămânal petrecut jucându-se este de 8,6 ore. Dacă ești îngrijorat cu privire la comportamentul copilului tău și consideri că este în fața calculatorului prea multe ori din zi, este timpul să te gândești la soluții și la alternative pe care să i le oferi. În acest sens, este bine să înțelegi care sunt efectele jocurilor video în exces asupra sănătății mentale a copilului.
Efectele jocurilor video asupra sănătății mentale a copilului
Jocurile video sunt foarte populare printre utilizatorii de toate vârstele, o cercetare în domeniu indicând faptul că aproximativ 2 bilioane de oameni din întreaga lume utilizează această activitate ca pe una de relaxare și ieșire din cotidian. Chiar dacă producătorii de jocuri video mizează pe faptul că un copil va deveni mai creativ și mai abil în utilizarea tehnologiei datorită acestei activități, cercetările indică și efecte negative asupra sănătății mentale, mai ales atunci când timpul petrecut în joc este mare.
Așadar, concluziile studiilor de specialitate arată prezența următoarele simptome în cazul copiilor care petrec mult timp jucând jocuri video:
- depresie
- anxietate
- ostilitate
- sentimentul de vinovăție
- preferință pentru singurătate
- timiditate
- performanțe mai slabe la școală
Motivele pentru care copiii și tinerii preferă să joace jocuri video în loc să socializeze în realitate sunt și ele numeroase și pot să aibă cauze diverse. Iată câteva dintre acestea:
- pentru a-și distrage atenția de la stres
- pentru a avea subiecte de discuție cu alți oameni de aceeași vârstă
- pentru a-și exersa abilitățile de socializare
- din curiozitate
- pentru a-și stimula imaginația
- pentru relaxare
Pe de altă parte, adicția de jocuri video în cazul copiilor este des întâlnită, iar în acest caz nu mai putem să vorbim despre relaxare. Experții indică faptul că dependența de video gamming este mai strâns legată de impactul acestora asupra copilului, și nu neapărat de timpul petrecut în joc. Adicția intervine atunci când jocurile video pun stăpânire pe viața și pe comportamentul copilului, iar acesta manifestă o stare de anxietate și de agitație atunci când este privat de ele. De asemenea, un alt semn al apariției dependenței este acela că el se simte eliberat și relaxat când se joacă, tocmai pentru a evita alte sentimente neplăcute din viața reală, episod care se repetă zilnic.
Rolul terapeutului și rolul părinților
Părinții sunt primii care trebuie să stabilească o serie de limite în ceea ce privește accesul copilului la jocurile video. Perioada de timp pe care acesta o petrece în fața calculatorului trebuie să fie limitată și să interfereze cu activități de socializare, ieșiri în natură și jocuri cu alți copii. De asemenea, atunci când apare dependența și se observă schimbări în comportamentul copilului ce pot indica efecte ale jocurilor video asupra sănătății mentale, se recomandă apelarea la un terapeut specializat, o persoană cu experiență în domeniu care să se conecteze cu copilul, să îi înțeleagă sentimentele și să îl ajute să descopere și alte activități la fel de plăcute, dar în lumea reală, și nu în cea virtuală.
Dependența de jocuri video este o problemă reală, ce poate să aibă efecte negative majore asupra sănătății mentale, dar și asupra socializării și a interacțiunii cu alți oameni. Cu cât descoperi mai repede simptomele specifice în cazul unui copil, cu atât ai șanse mai mari de a evita probleme grave și de a reuși să îi oferi alternative la această lume virtuală.
Dacă dorești să afli mai multe informații despre sănătatea mentală a copilului, abonează-te la newsletter-ul nostru, lăsând mai jos adresa ta de e-mail.
Surse bibliografice
Player Diversity & Demographics, https://ukiepedia.ukie.org.uk/index.php/Player_Diversity_%26_Demographics.
Homer B. D., Hayward E. O., Frye J., Plass J. L. (2012). Gender and player characteristics in video game play of preadolescents. Comput. Hum. Behav. 28 1782–1789. 10.1016/j.chb.2012.04.018.
Kessler R. C., Amminger G. P., Aguilar-Gaxiola S., Alonso J., Lee S., Ustun T. B. (2007). Age of onset of mental disorders: a review of recent literature. Curr. Opin. Psychiatry 20 359–364. 10.1097/YCO.0b013e32816ebc8c.
Newzoo (2017). 2017 Global Games Market Report: Trends, Insights, and Projections Toward 2020. Available at:http://progamedev.net/wp-content/uploads/2017/06/Newzoo_Global_Games_Market_Report_2017_Light.pdf.
