Mai bine de doi ani, întreaga lume a fost blocată într-o lume în care socializarea s-a mutat în mediul online, iar obiceiurile perpetuate de-a lungul generațiilor, precum ieșirile în grup, petrecerile cu mii de participanți sau pur și simplu deplasarea la un loc de muncă unde așteaptă sute de colegi au ieșit din rutina zilnică. Numeroase studii au detectat creșteri semnificative ale cazurilor de depresie, anxietate, singurătate și chiar tentative de sinucidere sau sinucidere. Cercetătorii din cadrul Departamentului de Psihologie de la Universitatea din Bremen au efectuat un studiu prin care au ajuns la concluzia că mai mulți copii care sufereau de boli mintale au evoluat la o deficiență (procentul crescând de la 10-20% înainte de pandemie, la 20-25% în timpul și după pandemie).

            Sentimentul general în timpul pandemiei de coronavirus a fost unul de frică: frica de a contracta virusul, frica de moarte, frica de mulțimi. Chiar dacă perioada de restricții majore a fost depășită în majoritatea țărilor, acea senzație de frică a rămas, mai ales în ceea ce privește frica de adunări.

Explicarea sentimentului de frică: studii relevante

            Foarte multe studii vizează acest subiect, iar concluziile sunt, în cele mai multe cazuri, similare dar, întâi de toate, să definim frica.

 Frica este un răspuns emoțional la amenințările grave care afectează viața, iar printre aceste amenințări se numără virusul SARS-COV-2, un virus care a făcut ravagii la nivel mondial și nu a iertat nici țara noastră. Studiile în domeniu vizează culturi diferite, deoarece s-a observat faptul că nivelul de frică variază în funcție de sex, stare civilă, ocupație sau statut economic. Cu sentimente de frică s-au confruntat atât persoanele fără probleme de sănătate, în cazul cărora s-a remarcat o creștere evidentă a anxietății și a stresului, în timp ce pentru oamenii cu tulburări psihiatrice, acestea s-au intensificat.

De exemplu, un studiu realizat în Europa de Vest a indicat un nivel de frică asemănător cu cel din societatea turcă, similitudinile având ca explicație modul în care s-a răspândit virusul, politicile guvernamentale și nivelul de informare la scară largă. În ceea ce privește informarea publicului, studiile arată că țările în care informațiile au fost vagi, incomplete sau incerte, nivelul de frică a fost mai mare decât în statele cu acces mai facil la informație (ex. SUA).

O altă diferență s-a observat în cazul femeilor și bărbaților, cercetările scoțând în evidență faptul că nivelul de frică în timpul pandemiei a fost mai crescut în rândul persoanelor de sex feminin, pe motiv că femeile sunt mai puțin rezistente fizic decât bărbații. Totuși, cercetătorii nu au ignorat faptul că această concluzie poate să fie falsă, având în vedere că în majoritatea culturilor bărbații găsesc mai dificil să își exprime fricile în societate.

Gravitatea pandemiei de COVID-19 a fost mai bine înțeleasă de persoanele cu acces la informații și de personale mai educate și cu venituri mai mari, motiv pentru care nivelul de frică a fost mai scăzut în rândul oamenilor care se confruntă cu sărăcia zilnic, mai arată studiile. De asemenea, persoanele singure au manifestat niveluri ridicate de frică.

Impactul fricii generate de pandemie în societate

            Aceste studii în domeniu au fost completate de alte cercetări, pentru a determina schimbările apărute în societate odată cu această creștere generală a nivelului de frică. Sigur că cercetătorii au remarcat diferențe majore între efectele pandemiei în funcție de zona geografică, nivel de educație, acces la informație și altele dar, în mod general, se pot sesiza următoarele aspecte:

  • Publicul este mai reticent la adunări.
  • Numărul de cazuri de depresie și alte tulburări mentale  a crescut simțitor.
  • Vulnerabilitatea și nesiguranța economică este tot mai prezentă, motiv de stres crescut.
  • Au apărut sentimente pregnante la nivelul societății: frică, îngrijorare, nesiguranță.
  • Oamenii preferă în mod deosebit să socializeze doar în grupuri restrânse (familie, prieteni).

Frica și amenințarea sunt senzații strâns legate de pandemie, iar consecințele reprezintă doar o mică parte din obiectele de studiu referitoare la acest subiect. Oamenii de știință au în vedere cercetări amănunțite pentru a răspunde la întrebări esențiale și pentru a găsi soluții pentru recuperarea și vindecarea societății. În plan individual, este imperios necesar ca fiecare dintre noi să apeleze la un specialist atunci când schimbările au un impact negativ asupra sănătății mintale, pentru o recuperare cât mai rapidă și cu cât mai puține sechele.

Surse bibliografice

Singhal TA. Review of coronavirus disease-2019 (COVID-19). Indian J Pediatr. (2020) 87:281–6. doi: 10.1007/s12098-020-03263-6.

Satici B, Gocet-Tekin E, Deniz ME, Satici SA. Adaptation of the fear of COVID-19 scale: its association with psychological distress and life satisfaction in Turkey. Int J Ment Health Addict. (2020) 8:1–9. doi: 10.1007/s11469-020-00294-0.

Fardin MA. COVID-19 and anxiety: a review of psychological impacts of infectious disease outbreaks. Arch Clin Infect Dis. (2020) 15:e102779. doi: 10.5812/archcid.102779.

Bavel, J. J. V., Baicker, K., Boggio, P. S., Capraro, V., Cichocka, A., Cikara, M., Crockett, M. J., Crum, A. J., Douglas, K. M., Druckman, J. N., Drury, J., Dube, O., Ellemers, N., Finkel, E. J., Fowler, J. H., Gelfand, M., Han, S., Haslam, S. A., Jetten, J., … Willer, R. (2020). Using social and behavioural science to support COVID-19 pandemic response. Nature Human Behaviour, 4(5), 460-471. 10.1038/s41562-020-0884-z.

Fitzpatrick, Kevin M., Harris, Casey, Grant, Drawve. (2020). Living in the Midst of Fear: Depressive Symptomatology Among US Adults During the COVID-19 Pandemic. Depression and Anxiety. DOI: 10.1002/da.23080.

Facebook Notice for EU! You need to login to view and post FB Comments!


LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.