Burnout-ul este un sindrom psihologic care apare ca un răspuns prelungit la factorii de stres interpersonali cronici la locul de muncă, acasă sau în orice alt context există presiune constantă din exterior sau din interior. Cele trei dimensiuni care există simultan atunci când te confrunți cu burnout-ul sunt o epuizare copleșitoare, sentimente de cinism și detașare și un sentiment de ineficiență și lipsă de realizare. Semnificația acestor trei dimensiuni se reflectă direct în experiența individuală care este plasată într-un context social, modificând percepția persoanei despre sine, dar și despre ceilalți.
Cercetătorii din cadrul Institutului de Cercetare pentru Științe Psihologice din Louvain, Belgia au efectuat două studii consecutive pentru a răspunde la o întrebare tot mai populară în prezent: Pot părinții să ajungă la epuizare? Burnout-ul parental este un concept ce necesită o atenție deosebită din cauza faptului că trăim într-un prezent în care majoritatea părinților, fie că fac parte din familii monoparentale sau biparentale, trebuie să îndeplinească funcții multiple concomitent: îngrijirea copilului, excelarea la locul de muncă, păstrarea unei imagini bune în societate, menținerea unui trai de viață cât mai bun.
Cele două studii succesive realizate se bazează pe două chestionare care vizează un prim eșantion format din 379 de părinți și un al doilea eșantion de 1723 de părinți. Rezultatele au scos la iveală un conglomerat de simptome ale burnout-ului parental combinat cu burnout-ul profesional: epuizare, ineficacitate, depersonalizare, distanțare emoțională, stres, depresie.
Cum poți combate burnout-ul parental?
Părinții care se confruntă cu burnout-ul parental vor întâmpina dificultăți pe toate planurile, atât profesional, cât și personal. În foarte multe situații, arată studiile, părinții vor relaționa mai greu cu copiii și perioadele petrecute împreună vor devenit tot mai grele și mai dificil de gestionat din cauza frustrărilor ce apar pe fondul sindromului de burnout. Este absolut necesar ca părinții care se află în astfel de situații să apeleze cât mai repede la sprijinul unui specialist, încercând, în același timp, să includă următoarele mecanisme și obiceiuri în viața lor.
- Combaterea epuizării
Una dintre dimensiunile specifice sindromului de burnout parental este epuizarea ce apare din cauza privării excesive de somn, dar și pe fondul imposibilității de a petrece timp singur. Pentru a combate această senzație care devine tot mai pregnantă și mai deranjantă în timp, studiile arată că pauzele trebuie neapărat integrate în rutina zilnică, indiferent de durata acestora. Un studiu privind mecanismele stresului și a îmbătrânirii indică necesitatea pauzelor scurte de la zgomot, multi-tasking și alte solicitări ce apar atunci când îngrijești copilul. De asemenea, conversația cu un prieten apropiat, chiar și prin mesaje text, este o metodă ce poate să ofere un timp de relaxare și de reîncărcare. În plus, înainte de a trece la rezolvarea altor situații ce necesită atenția ta, ai grijă să dormi suficient. Somnul este foarte important pentru sănătatea mentală și pentru găsirea echilibrului în timpul zilei, diminuând stresul datorită faptului că mintea este mai relaxată și, evident, mai odihnită.
- Detașarea parentală
Deconectarea de copii este inevitabilă atunci când te confrunți cu sindromul de burnout. Din păcate, chiar dacă părinții sunt fizic lângă copiii lor, ei nu mai reușesc să creeze acea legătură emoțională din cauza oboselii și a epuizării. Această legătură se poate repara prin câteva gesturi simple, cum ar fi îmbrățișările, mângâierile sau atragerea copilului înspre activități relaxante, pe care le poți face împreună cu el: grădinărit, gătit, curățenie etc. Cercetătorii au descoperit faptul că atașamentul uman poate să combată stresul și reprezintă o modalitate prin care burnout-ul poate să fie combătut în mod eficient.
- Combaterea frustrărilor
Părinții care trec printr-o perioadă de burnout au deseori sentimentul de frustrare și de inadecvare, un sentiment care se traduce prin senzația că nu ești suficient de bun și că nu reușești să îi oferi copilului ceea ce are nevoie pentru o dezvoltare frumoasă. Autocritica este, în foarte multe cazuri, distructivă, iar combaterea acesteia trebuie să se facă prin compasiune față de propria persoană, prin prioritizarea propriilor nevoi care, de cele mai multe ori, sunt simple: o baie relaxantă, jumătate de oră de lectură, vizionarea unui episod din serialul preferat. Dacă răspunzi la aceste nevoi de bază, ai șanse mai mari de a-ți regăsi echilibrul emoțional și fizic și de a proiecta asupra ta și a copilului sentimente mai bune.
A cere ajutorul este un lucru absolut vital dacă te confrunți cu burnout-ul parental. Comunică și încearcă să găsești metodele cele mai eficiente pentru a descoperi ieșirea din această gaură neagră și, dacă ai posibilitatea, împarte toate greutățile cu partenerul. Ajutorul unui specialist este neprețuit dacă vrei să te bucuri cu adevărat de copilul tău și de timpul petrecut cu acesta.
Surse bibliografice
Maslach C, Leiter MP. The truth about burnout. San Francisco: Jossey‐Bass, 1997.
Bogart, Julie, Your life process, 2020.
AERA APA, NCME. (2014). The Standards for Educational and Psychological Testing. Washington, DC: American Psychological Association.
Procaccini J., Kiefaver M. W. (1983). Parent Burnout. New York, NY: Double day.
