Cum afectează stresul copilul nenăscut?

Anxietatea și stresul în timpul sarcinii sau depresia pot avea un impact negativ asupra copilului născut, un impact care poate să afecteze atât dezvoltarea acestuia în burta mamei, cât și evoluția sa după naștere. Cercetătorii au acordat o atenție specială acestui domeniu de interes privind depresia și stresul în timpul sarcinii, studii relevante fiind publicate încă din 1998 în revista Current Opinion in Psychiatry.

Anxietatea și tulburările depresive

Un studiu publicat în 2010, referitor la naștere și tulburările mentale, identifică în primul rând anxietatea și tulburările depresive, dar și tulburarea de stres posttraumatic, o afecțiune care poate să îți facă simțită prezența în urma unor șocuri puternice, evenimente nefericite sau chiar experiențe traumatice în timpul nașterii în sine.

Cercetările care au ca obiect simptomele specifice anxietății și depresiei în timpul sarcinii au rol informativ pentru specialiști, în așa fel încât aceștia să poată depista sau trata tulburările de dispoziție perinatale ale mamelor, fie însărcinate, fie a celor care au născut recent.

Principalii factori care pot cauza stres, anxietate sau depresie în timpul sarcinii sunt:

• evenimente majore în timpul sarcinii (de cele mai multe ori negative, cum ar fi pierderea unei persoane dragi);
• evenimente majore în societate (dezastre naturale, războaie etc.);
• lipsa adăpostului, lipsa hranei;
• criminalitatea

            Unul dintre cele mai des întâlnite efecte negative care sunt imediat vizibile în cazul copilului nou-născut, conform studiilor publicate în 2010, îl reprezintă nașterea la o greutate mai mică decât este normal. Alți factori care pot conduce la acest rezultat pot fi consumul de alcool, fumatul în timpul sarcinii sau consumul de droguri. Expunerea mamei la stres cronic în timpul sarcinii (discriminare, rasism) poate să aibă efecte asupra greutății copilului la naștere. Explicația din punct de vedere fizic a acestui impact negativ asupra copilului este că, dacă mama este expusă la stres în timpul nașterii, uterul nu primește o cantitate suficientă de sânge, necesară pentru a funcționa normal. O persoană stresată în mod constant nu va reuși să absoarbă substanțele nutritive în organism, fiind afectate digestia și somnul deopotrivă.

Stresul și efectele asupra copilului

            Legătura dintre stres și dezvoltarea ulterioară a copilului nu poate să fie nici ea ignorată, iar oamenii de știință au realizat numeroase studii prin care acest fenomen este explicat în detaliu.

            Dezvoltarea neurologică a copilului nenăscut a cărei mamă este constant expusă la stres, depresie sau anxietate în timpul sarcinii este diferită de cea a unui copil care nu se confruntă cu acești factori. Principalele studii în domeniu au dovedit faptul că această expunere la sentimente negative conduce la:

• afectarea învățării pe termen lung
• afectarea dezvoltării motorii
• afectarea comportamentului descendenților

            Practic, cercetătorii au demonstrat că suferința maternă afectează dezvoltarea sistemului nervos fetal, ceea ce are efecte pe termen lung asupra sănătății copilului. Un copil excesiv de timid, fricos și care are reacții negative în mod constant chiar și în primii ani de viață este, de cele mai multe ori, un copil care a fost expus la stres în perioada fetală, iar aceste probleme comportamentale și emoționale, netratate în timp, pot să devină tot mai pregnante și să afecteze integrarea copilului în societate. Efectele pot să fie observate, în foarte multe cazuri, atât în copilărie, cât și în adolescență, iar unele probleme pot să devină mai accentuate și să apară și în viața de adult.

            Concluziile studiilor citate în acest articol sunt evidente, și anume faptul că stresul, anxietatea și depresia la care este expusă mama în timpul sarcinii au efecte asupra copilului nenăscut, efecte ce se pot propaga mult timp în viitor, afectând în unele cazuri chiar și descendenții. Desigur, cercetările nu se pot opri aici, deoarece trăim într-o nouă eră în care au apărut și alți factori de stres, cum ar fi utilizarea în exces a tehnologiei, expunerea la un ritm de viață mult accelerat, motiv pentru care e necesară detectarea simptomelor specifice și depistarea efectelor acestora.

            În ceea ce privește factorii de risc din timpul sarcinii, studierea și înțelegerea acestora este o etapă esențială pentru ca specialiștii să poată preveni dezvoltarea anumitor deficiențe sau afecțiuni în cazul copilului, dar și pentru a oferi tratamentele potrivite atunci când este cazul. Practic, cu cât factorii de risc sunt identificați și ameliorați mai repede în timpul sarcinii, cu atât efectele pot să fie minimizate, pentru a oferi copilului șansa la o dezvoltare normală. Stresul matern apare la foarte multe femei de pe toate continentele, fiind mai accentuat în cazul în care mama experimentează evenimente majore sau dacă trăiește într-o societate cu foarte multe lipsuri. Stresul matern nu este un termen neobișnuit și, tocmai de aceea, specialiștii studiază acest domeniu pentru a ameliora simptomele și efectele acestuia.

Bibliografie

1. Dunkel Schetter C. Psychological science on pregnancy: stress processes, biopsychosocial models, and emerging research issues. Annu Rev Psychol. 2010;62:531–558;
2. Dunkel Schetter C, Glynn L. Stress in pregnancy: empirical evidence and theoretical issues to guide interdisciplinary researchers. In: Contrada R, Baum A, editors. Handbook of stress science: biology, psychology, and health. Springer Publishing Company; New York, NY: 2011. pp. 321–343;
3. Debbink MP, Bader MDM. Racial residential segregation and low birth weight in Michigan’s metropolitan areas. Am J Public Health. 2011;101:1714–1720;
4. DiPietro JA, Hilton SC, Hawkins M, et al. Maternal stress and affect influence fetal neurobehavioral development. Dev Psychol. 2002;38:659–668;
5. Leight KL, Fitelson EM, Weston CA, Wisner KL. Childbirth and mental disorders. Int Rev Psychiatr. 2010;22:453–471;
6. Lu MC, Kotelchuck M, Culhane JF, et al. Preconception care between pregnancies: the content of internatal care. Matern Child Health J. 2006;10:S107–S122.
7. Weinstock M. The long-term behavioural consequences of prenatal stress. Neurosci Biobehav Rev. 2008; 32:1073–1086.