Dicționarul de Psihologie APA definește bullying-ul ca fiind un comportament fizic persistent și agresiv sau abuz verbal îndreptat către alte persoane, în special către cei mai tineri, mai mici, mai slabi sau în altă situație de relativ dezavantaj. Hărțuirea cibernetică sau cyberbullying-ul este un comportament de amenințare sau hărțuire verbal, realizat prin intermediul tehnologiei și a internetului.
Un studiu efectuat de Salvați Copiii România în anul 2020 arată că 12% dintre copii sunt expuși abuzului verbal în familie și 22% în mediul școlar, în timp ce 56% dintre părinții participanți la studiu au declarat că apelează la pedepse atunci când copiii lor greșesc, iar 21% dintre aceștia sunt de acord cu bătaia pentru a sancționa un anumit comportament al copilului.
Stările de tristețe, de vinovăție și de nefericire pot să apară în cazul copiilor care sunt victime ale bullying-ului, indiferent că hărțuirea de orice tip se întâmplă în mediul școlar sau acasă. De asemenea, efectele acestui fenomen sunt pe termen lung și, de cele mai multe ori, afectează sănătatea mentală a copilului, viitor adolescent și adult.
Bullyingul și efectele asupra sănătății mentale
Dr. Andre Sourander, profesor de psihiatrie infantilă la Universitatea din Turku din Finlanda, a publicat un studiu prin care demonstrează că acei copii expuși la bullying încă de la vârste fragede manifestă un risc crescut de tulburări depresive și sunt mai pasibili de a necesita tratament psihiatric la un moment dat în viață. Alte studii în domeniu relevă o conexiune strânsă între bullying, de obicei sub forma agresiunii fizice, și probleme de sănătate mentală precum: stimă de sine scăzută, performanțe școlare slabe, depresie, dar și risc crescut de sinucidere.
Conform specialiștilor, depresia și anxietatea pot să apară frecvent în cazul copiilor care au fost sau care sunt victime ale bullying-ului, iar simptomele acestor tulburări psihologie pot să fie:
- retragerea din mijlocul familiei și al prietenilor
- nu participă la activități, deși acestea obișnuiau să le facă plăcere
- manifestă probleme de comportament la școală
- note mici și, în general, performanțe școlare scăzute
Depresia cauzată de bullying poate să conducă și la alte probleme dacă nu este tratată la timp, cum ar fi dependența de droguri sau de alcool în scopul de a se deconecta de la realitate. În unele situații, victimele fenomenului de bullying se vor confrunta cu probleme psihologice inclusiv în viața de adult, simptomele depresive fiind tot mai puternice. Pe de altă parte, și agresorii sau autorii bullying-ului se confruntă deseori cu depresii și cu probleme de sănătate mentală, însă modul lor de a face față depresiei este unul evident greșit, manifestat prin tulburări de conduită și agresivitate crescută.
Cum îți ajuți copilul să treacă peste bullying?
Rolul părinților, a tutorilor și a terapeuților este esențial în procesul de vindecare al copilului. Depresia este una dintre cele mai frecvente boli mintale și numărul persoanelor cu probleme de sănătate mintală este în creștere la nivel mondial, incluzând aici și tinerii, care sunt cei mai predispuși la depresie, conform studiilor efectuate în ultimii 20 de ani. Cauzele depresiei sunt o interacțiune complexă de factori sociali, psihologici și biologici, iar bullying-ul este un factor extrem de puternic care poate să conducă la apariția acestei tulburări psihologice.
Prevenirea și tratarea problemelor de sănătate mintală ce pot să apară în cazul copiilor supuși hărțuirii constante sau traumelor psihice și fizice sunt procese de lungă durată, ce impun sprijin din partea specialiștilor, dar și din partea familiei. Este esențial ca un copil să poată discuta deschis cu părinții sau cu profesorii pentru a-i înștiința pe aceștia atunci când este victima bullying-ului și pentru a se elibera de povară. În caz contrar, simptomele de depresie, anxietate și nevoia de singurătate vor fi tot mai prezente, moment în care adulții trebuie să parcurgă o serie de pași pentru a-i reda copilului încrederea în propria persoană și pentru a-l ajuta să depășească aceste momente, înainte ca problemele să se agraveze.
Apelează la sprijinul specialiștilor în domeniu atunci când ești un adult care se confruntă cu traume cauzate de expunerea la bullying în copilărie, iar dacă ești un părinte sau profesor care sesizează simptome de depresie în cazul unui copil, identifică posibilele cauze ale acestei tulburări sau cere sprijin avizat în acest sens, în așa fel încât să poți să implementezi soluții pentru prevenirea agravării depresiei și pentru tratarea acesteia.
Dacă îți dorești să afli mai multe informații despre psihologia și psihoterapia copilului, abonează-te la newsletter-ul nostru, lăsând mai jos adresa ta de e-mail.
Surse bibliografice
Beck, Julie, Adult Health Outcomes of Childhood Bullying Victimization: Evidence From a Five-Decade Longitudinal British Birth Cohort.
World Health Organisation. Depression 2019. 2019. https://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/depression. Accessed Oct 2019.
Due P, Diderichsen F, Meilstrup C, Nordentoft M, Obel C, Sandbæk A. Børn og unges mentale helbred. Vidensråd for forebyggelse 2014:1–185.
National Institute of Public Health. Burden of disease in Denmark. Danish Health Authority 2015.
Sourander A, Jenson P, Rönning JA, et al. What is the early adulthood outcome of boys who bully or are bullied in childhood? The Finnish “from a boy to a man” study. Pediatrics. 2007;120:397–404.
Vaughn M, Fu Q, Bender K, et al. Psychiatric correlates of bullying in the United States: findings from a national sample. Psychiatr Q. 2010;81:183–195.
