Alcoolismul se manifestă prin nevoia fizică de a consuma alcool chiar dacă acest lucru vine cu efecte negative majore asupra propriei persoane, a relațiilor de familie, a carierei. Conform unei statistici făcute publice Ministerul Sănătății, în colaborare cu alte instituții interesate în acest domeniu, aproximativ 58 de milioane de persoane sunt mari consumatoare de alcool la nivel european, dintre acestea 23 de milioane fiind dependente de alcool (5,4% din bărbații de 18-64 ani și 1,5% din femei), iar 9 din 10 dependenți nu primesc tratament.  Consumul de alcool are efecte negative atât asupra relațiilor interpersonale, fiind deseori o cauză a divorțului, abandon, violență domestică, depresie sau sinucidere.

Impactul consumului excesiv de alcool asupra creierului uman

            Consumul de alcool interferează cu căile de comunicare ale creierului și poate afecta modul în care arată și funcționează creierul. Tocmai din acest motiv, persoanele care consumă alcool în mod frecvent au tulburări de echilibru, memorie, vorbire și chiar probleme de gândire și de judecată. Pe termen lung, neuronii sunt modificați din cauza consumului de alcool, devenind substanțial mai reduși ca dimensiune. Creierul uman este afectat de consumul de alcool, efectele negative fiind majore, arată studiile în domeniu, mai ales dacă alcoolul intră în rutina adolescenților, modificând semnificativ creierul și funcționarea acestuia. În cazul consumatorilor de alcool, pierderile de memorie sunt frecvente. Pe termen lung, apar vătămări ale creierului, precum și micșorarea hipocampului. Un studiu realizat la Universitatea Oxford a scos la iveală un risc de 6 ori mai mare de micșorare a hipocampului pentru persoanele care consumau 4 sau mai multe băuturi zilnic (participanții fiind urmăriți timp de 30 de ani), decât persoanele care nu consumă alcool.

            Alte studii relevante arată faptul că abilitatea individului dependent de alcool de a lua decizii este mult afectată, proporțional cu cantitatea de alcool consumată. Acest lucru nu exclude faptul că inclusiv persoanele care consumă alcool în mod moderat să aibă probleme când vine vorba de decizii importante.

Efectele alcoolului asupra comportamentului

            Afectând creierul, alcoolul afectează în același timp și comportamentul persoanei dependente, consumul problematic de alcool având un impact negativ atât asupra relațiilor de familie, cât și asupra funcționării în societate. Studiile arată următoarele comportamente specifice pentru consumatorii de alcool:

  • Persoana petrece o mare parte din timp gândindu-se la alcool și la modul în care poate să îl obțină.
  • Nevoie fizică de alcool
  • Consum de alcool chiar și în situații periculoase (ex. La volan sau la locul de muncă)
  • Consum de alcool în ciuda afectării relațiilor de familie
  • Neputința de a-și îndeplini obligațiile în societate
  • Consumul unei cantități tot mai mari de alcool pe măsură ce trece timpul
  • Toleranță ridicată la cantități mari de alcool
  • Continuarea consumului în ciuda problemelor de sănătate care apar
  • Renunțarea la alte activități plăcute în favoarea consumului de alcool
  • Simptome de sevraj atunci când nu consumă alcool

            Riscul de rănire este și el deosebit de ridicat în cazul persoanelor care consumă alcool în mod excesiv. Studiile arată că aproximativ 4 milioane și jumătate de oameni au murit din cauza rănilor în anul 2019.

            Alcoolul are, astfel, o contribuție masivă la:

  • Deces prematur
  • Dizabilități
  • Probleme de sănătate cauzate de răni
  • Violență
  • Autovătămare
  • Sinucidere
  • Accidente rutiere
  • Căzături
  • Arsuri
  • Leziuni la locul de muncă

Factori de risc

            Există anumite categorii de persoane care sunt mai predispuse la consumul excesiv de alcool, în funcție de istoricul familial sau de contexte care favorizează dependențele:

  • Istoric familial în care au existat dependenți de alcool
  • Consumul de alcool în copilărie sau la începutul adolescenței
  • Acces facil la alcool ca formă de distracție (prețuri scăzute, anturaj care consumă alcool)
  • Expunerea constantă la stres
  • Stimă de sine scăzută
  • Depresie
  • Modul în care organismul reacționează la alcool (de exemplu, persoanele cu toleranță mai mare la alcool au șanse mari de a dezvolta dependență)

            Consumul de alcool este o problemă îngrijorătoare în societatea, având efecte negative pe mai multe paliere: viața de familie, viața profesională, relațiile interpersonale, sănătate mentală și fizică. Tratarea alcoolismului este un proces care necesită dedicare atât din partea persoanei dependente, cât și a familiei și a specialiștilor, iar fiecare pas trebuie făcut sub atenta supraveghere a celor care au abilitatea de a coordona persoana bolnavă și de a o direcționa către vindecare.

Surse bibliografice

C M Steele, L Southwick, Alcohol and social behavior I: The psychology of drunken excess, DOI: 10.1037//0022-3514.48.1.18.

Alcohol and the Risk of Injury

Tanya Chikritzhs 1, Michael Livingston 1 2, Affiliations expand, DOI: 10.3390/nu13082777.

Acute effects of alcohol on social and personal decision making

Hanna Karlsson, Emil Persson, Irene Perini 1, Adam Yngve 1, Markus Heilig, Gustav Tinghög, Affiliations expand, DOI: 10.1038/s41386-021-01218-9.

National Institute on Alcohol Abuse and Alcoholism. (2020). Alcohol facts and statistics.

Centers for Disease Control and Prevention. (2020). Alcohol use and your health.

Foundation for a Drug-Free World. The truth about alcohol.

S. Department of Health and Human Services; National Institute on Alcohol Abuse and Alcoholism. (2009). Alcohol Alert

National Institute on Alcohol Abuse and Alcoholism. (2018). Alcohol Use Disorder.

National Institute on Alcohol Abuse and Alcoholism. (2004). Alcohol’s Damaging Effect on the Brain.

Facebook Notice for EU! You need to login to view and post FB Comments!


LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.