Corpul perfect este un standard care s-a modificat de-a lungul istoriei, mai ales în funcție de modelele existente, acestea fiind cu precădere vedete. Celebrități precum Marilyn Monroe, Brigitte Bardot sau Monica Bellucci, dar și reprezentanți ai sexului tale, precum David Beckham sau Alain Delon au devenit figuri de referință în ceea ce privește standardele de frumusețe și au generat chiar obsesia pentru frumusețe, ceea ce duce la schimbări în creierul uman.

            Statisticile rezultate în urma unui studiu efectuat pe continentul american arată că 65% dintre persoanele sub 18 ani cred că există un corp ideal, în timp ce în rândul adulților 45% dintre aceștia au această referință. 34% dintre femei consideră corpul ideal acel corp cu forme generoase, iar 11% dintre femei cred că un corp ideal îl au femeile slabe. 54% dintre bărbați mizează pe un corp atletic, la fel ca 43% dintre femei.

            Obsesia față de aspectul fizic este diferită de dorința de a fi îngrijit, iar cea dintâi poate să reprezinte o tulburare a sănătății mentale. De la o atenție deosebită acordată frumuseții și până la dezvoltarea unei obsesii, pragul este unul foarte fin și este important să identifici din timp semnalele care pot să te conducă către acest diagnostic.

Ce este obsesia pentru frumusețe în termeni psihologici?

            Dorința de a arăta cât mai bine este strâns legată de avantajele pe care societatea, în majoritatea ei, consideră că aspectul fizic îți poate aduce anumite avantaje. Cercetările au descoperit că oamenii frumoși primesc lucrurile pe care le doresc într-un mod mai facil, atât în ceea ce privește viața personală, cât și în cea profesională. Este absolut normal ca fiecare persoană să aibă puncte slabe și puncte forte în ceea ce privește aspectul fizic și să își dorească să îmbunătățească anumite lucruri, însă problemele și tulburările mentale apar atunci când se dezvoltă o obsesie sau o preocupare excesivă față de trăsăturile feței sau de cele ale corpului.

            Numele acestei tulburări de sănătate mentală în psihologie este tulburarea dismorfică corporală și este o tulburare a percepției despre sine și se manifestă ca o obsesie pentru perfecțiune. Statisticile arată că tulburarea dismorfică corporală este prezentă la 0,7%-2,4% din populația generală și apare, cu precădere, în cazul persoanele care doresc sau care deja au beneficiat de anumite intervenții estetice.

Efectele obsesiei față de frumusețe

            Dr. Jamie Feusner este autorul principal al unui studiu care vizează tulburarea dismorfică corporală. Concluziile acestui studiu arată că persoanele care suferă de această tulburare procesează informațiile vizuale într-un mod anormal din cauza unor conexiuni proaste între procesarea vizuală și emoțională a creierului. În funcție de gravitatea acestor conexiuni defecte, simptomele pot să fie mai pregnante. De exemplu, acest studiu demonstrează faptul că o persoană care suferă de tulburare dismorfică corporală va avea tendința de a verifica în mod constant oglinzile pentru a-și analiza aspectul fizic. 

            Un alt simptom prezent în cazul oamenilor obsedați de frumusețe este concetrarea pe detalii minuscule care, în unele cazuri, pot chiar să treacă neobservate de alte personae, cum ar fi o pată pe corp sau pe față, un coș sau vergeturi abia sesizabile. În cazurile cele mai grave, acești oameni cu o tulburare gravă pot să evite să mai iasă din casă pentru a nu fi văzuți sau pot chiar să aibă gânduri de sinucidere. S-a demonstrat faptul că obsesia pentru frumusețe apare mai ales în cazul persoanelor care suferă de schizofrenie sau de tulburare bipolară.

Rolul terapeutului și a tratamentelor în vindecarea obsesiei pentru frumusețe

            În foarte multe situații a fost nevoie de intervenția psihiatrului pentru a veni cu un tratament medicamentos care să contribuie la vindecarea pacientului care suferă de tulburare dismorfică corporală. Totuși, atunci când apar primele semnale, dezvoltarea tulburării poate să fie prevenită cu ajutorul psihoterapeutului care va ajuta persoana să aibă o percepție mai realistă despre aspectul fizic și, de asemenea, să conștientizeze că are o problemă înainte ca aceasta să evolueze și să îi afecteze calitatea vieții.

            Dacă și tu consideri că pui prea mare preț pe aspectul fizic sau dacă ai o cunoștință care ar putea să fie afectată de această tulburare sau de orice altă problemă de natură psihologică, abonează-te la newsletter-ul nostru și vei fi la curent cu toate noutățile din domeniu. Tot ce trebuie să faci este să dai click pe butonul de Subscribe și să aștepți e-mailurile psihologilor și specialiștilor noștri!

Surse bibliografice

Kuhn H, Cunha PR, Matthews NH, Kroumpouzos G, Body dysmorphic disorder in the cosmetic practice, doi: 10.23736/S0392-0488.18.05972-2.

Onden-Lim M, Wu R, Grisham JR, Body image concern and selective attention to disgusting and non-self appearance-related stimuli, doi: 10.1016/j.bodyim.2012.07.005.

Neelam A Vashi, Obsession with perfection: Body dysmorphia, DOI: 10.1016/j.clindermatol.2016.04.006.

Mark Wheeler, Do you obsess over your appearance? Your brain might be wired abnormally, 2013.https://www.beautyschoolsdirectory.com/blog/body-image-statistics