Cele mai des întâlnite simptome psihologice ale depresiei?

Cele mai des întâlnite simptome psihologice ale depresiei ne afectează viaţa în grade tot mai însemnate. Indiferent dacă conştientizezi, dacă îţi dai seama de efectele negative, sau pur şi simplu alegi să treci cu vederea toate semnalele, DEPRESIA EXISTĂ!
Mai rău este că afecţiunea se generalizează şi devine din ce în ce mai frecventă. Sunt tot mai numeroase cazurile în care persoane cu vârste, situaţii, caracteristici diferite, manifestă simptome ale depresiei. Nimeni nu este ocolit. Iar gradul şi viteza de răspândire a afecţiunii o fac tot mai dificil de controlat la nivel global.
În plus, evenimentele acestui secol, provoacă simptome parcă mai grave decât în perioadele trecute. Crizele care se repetă cu repeziciune, scumpirile deja produse. Chiar dificultăţile tot mai mari în obţinerea produselor de bază pentru traiul zilnic, reprezintă tot atâtea surse majore de stres. Nu toţi reuşim să facem faţă atât de uşor situaţiilor dificile. Acesta este şi unul dintre motivele pentru care unele persoane sunt mai expuse decât altele în faţa depresiei.

Află în care dintre situaţii eşti tu!

Cuprins articol

Parcurgerea integrală a acestui material îţi va clarifica informaţiile cu privire la simptomele depresiei. Vei reuşi să recunoşti, cel puţin parţial, posibilele situaţii de risc în care tu, sau cei apropiaţi, vă aflaţi.

1. Semnal de alarmă cu privire la depresie.
2. De ce să parcurgi acest material până la final.
3. Dincolo de cataloage, studii, cărţi, oare ce este depresia?
4. Simptome psihologice ale depresiei (care apar frecvent).
5. Alte simptome psihologice ale depresiei des intalnite.
6. Simptome psihologice ale depresiei la tineri.
7. Simptome psihologice ale depresiei la adulţi.
8. De ce diferă manifestările depresiei în funcţie de grupa de vârstă.
9. Cum îţi poţi evalua nivelul de afectare cu privire la depresie.
10. Concluzie articol.
    

Semnal de alarmă cu privire la depresie

Afecţiunea este tratată cu oarecare dezinteres, exclusiv pentru că este des întâlnită şi prea puţin înţeleasă. Un alt factor negativ este că opinia publică, încă îi desconsideră gravitatea.

Din start trebuie să înţelegi că depresia nu este o joacă!

Mai rău este că aceasta se întâmplă în ciuda evidenţele solide, care indică depresia ca o principală cauză a unor probleme grave. Unele ţin de latura socială, relaţională, a banilor, dar ajung inclusiv până la afecţiuni medicale şi chiar la punerea în pericol a propriei vieţi.
Aşadar, dacă simţi că situaţia ta, sau cea a cuiva apropiat este este insuportabilă, nu întârzia să ceri ajutor specializat. Indiferent care este specificul situaţiei, nu există nici o greşeală în a solicita o opinie, ori suportul unui psiholog!

De ce sa parcurgi acest material pana la final

• În restul situaţiilor, acest articol este util dacă ai întrebări privind depresia. La fel şi dacă îţi faci griji că ai putea suferi de depresie, sau dacă ai un cunoscut în această situaţie.
• Vei găsi în material informaţii actuale şi pertinente despre acest subiect. Printre altele vei afla cum să recunoşti uşor, principalele avertismente cu privire la depresie. Pornind de la informaţiile verificate ştiinţific, depresia are un model general al evoluţiei. Nu rămâne decât să verifici dacă acesta se dovedeşte valabil şi în cazul de faţă.
  Există o serie de moduri simple în care poţi deduce nivelul de afectare (sau dacă există vreunul). Modul în care le prezentăm, te va ajuta atât în primul rând să înţelegi cadrul bolii. Ulterior vei reuşi să introduci datele în contextul propriei vieţi.

Dincolo de cataloage, studii, cărţi, ce este depresia?

• Dincolo de indicaţiile tuturor specialiştilor, sau de termenii ştiinţifici atât de popularizaţi, rămâne o întrebare. Totuşi, ce este depresia? Simplu spus, depresia este o stare de tristeţe accentuată. Aceasta se menţine un interval de timp suficient de lung pentru a fi identificată ca atare. Afecţiunea presupune şi o pierdere semnificativă a interesului faţă de activităţile care înainte erau foarte importante.
  Schimbarea este uşor vizibil în cazul hobby-urilor, sau a celorlalte preocupări strict personale, care dintr-o dată nu ne creează nici un fel de plăcere. Tabloul este completat şi cu numeroase gânduri negative, idei obsesive, reamintiri ale unor greşeli. Acestea apar nu doar foarte des, ci şi în mod repetitiv. Toate manifestările sunt
  chinuitoare, psihologic şi uneori chiar fizic! Persoana afectată este efectiv scoasă din modul normal de funcţionare. Nu se mai poate concentra, are dureri de cap, simte că este pierdută şi că nu mai are deloc încredere în sine. Uneori ajunge să se gândească chiar şi la sinucidere.
  Pentru a fi cât mai exacţi, elementele de diagnostic se găsesc în manuale de psihologie. Atenţie, referirea principală este la episodul depresiv major, întrucât manifestările în acest caz sunt distincte. Cea mai nouă şi mai actualizată sursă, autorizată inclusiv pentru uz medical, este DSM-V. O sursă la care puteţi găsi cu uşurinţă informaţii relevante în acest sens este: https://www.mdcalc.com.

Simptome psihologice ale depresiei (care apar frecvent)

• Criteriile de mai jos sunt preluate din DSM-V, astfel încât vor indica destul de clar dacă situaţia este gravă.

1. Sentiment de tristeţe în cea mai mare parte a zilei. Sentimentul de vid interior, de lipsă de perspective şi speranţă. Una dintre caracteristicile depresiei este că persoana afectată nu se poate gândi la nici un plan de viitor. Practic aceasta renunţă complet la obiectivele de orice tip şi intră într-un proces de stagnare pe toate planurile.
2. Pierderea interesului faţă de activităţi anterior plăcute. Odată cu instalarea episodului depresiv acut, lipsa de interes se extinde asupra tuturor activităţilor, persoana devenind inactivă şi apatică. Acest lucru afectează în mod serior activitatea la locul de muncă. Însă, poate chiar mai vizibil, este transpunerea lipsei de preocupare asupra aspectului vestimentar şi îngrijirii fizice. Astfel, persoanele care suferă de depresie au de obicei coafura în dezordine, hainele neîngrijite, un grad redus de igienă.
3. Nelinişte şi îngrijorare accentuate. Pe fondul exacerbării temerilor, o persoană afectată de depresie se va îngrijora din orice motiv, uneori invocând cele mai banale explicaţii pentru a renunţa la o acţiune. Acest lucru afectează inclusiv percepţia vindecării. Fricile cu privire la acutizarea bolii se transpun treptat în realitate prin somatizare (SURSA: Fried, 2015).

Alte simptome ale depresiei, des intalnite

1. Deşi mai dificil de recunoscut datorită subiectivităţii şi alte manifestări apar în cazul depresiei. Printre acestea importante sunt:
2. Instalarea unei stări de oboseală generalizată. Aceasta apare zilnic şi devine un mod de a fi şi de a trăi, a persoanei cu depresie. Pornind de la acuzele de oboseală, persoana devine din ce în ce mai inactivă şi mai somnolentă. Orele de odihnă, ritmul circadian se modifică radical, îşi pierde reperele. Astfel, persoana devine treptat confuză cu privire la perioada din zi, sau din noapte, în care este trează. Sentimentul de oboseală, acutizat, conduce la inactivitate completă, inclusiv psihosomatică.
3. Reducerea abilităţilor de memorare şi focusare. Se manifestă printr-o incapacitate pronunţată de obiectivare şi de soluţionare a problemelor. Scăderea capacităţii de concentrare se manifestă atât în cazul subiectelor importante, cât şi a celor minore, care ţin de viaţa de zi cu zi. Depresivul devine foarte rapid incapabil să ia hotărâri în privinţa propriei vieţi. Indecizia şi ezitarea reprezintă atât expresii ale temerilor, cât şi recunoaşteri ale disfuncţiilor cognitive datorate afecţiunii.
4. Sentimente de autoînvinovăţire şi de reproş. Persoanele depresive se simt vinovate inclusiv pentru afecţiunea în sine. Ei trăiesc intens acuzele celor din jur, uneori inclusiv cele despre starea lor şi despre imposibilitatea de a-şi duce la îndeplinirie sarcinile, sau rolurile. Aceste emoţii negative pot merge până la dorinţa de a-şi provoca rău. Gândurile suicidare, reprezintă una dintre cele mai grave manifestări ale depresiei. din păcate acestea sunt întâlnite extrem de frecvent! (SURSA: Fried, 2015).
   

Puteţi căuta mai multe informaţii despre acest subiect sau altele similare direct pe platforma noastră, accesând acest link!

Simptome psihologice ale depresiei la tineri

• Dacă te informezi cu privire la depresie trebuie să fii atent şi la o serie de particularităţi. Deşi afecţiunea în sine are caracteristice bine definite, în funcţie de grupele de vârstă apar unele diferenţe. Acestea nu sunt majore, însă este important să evaluezi orice situatie cât se poate de corect.
  Grupele de vârste mici pot fi şi ele afectate de depresie. Starea de tristeţe, de retragere şi de inacţiune, se manifestă în contexte specifice. Lăsaţi singuri şi observaţi în secret, copiii care manifestă simptome de depresie vor fi în general singuratici. Ei vor refuza interacţiunile cu colegii, nu se vor implica în jocuri, vor fi necomunicativi şi în multe cazuri vor plânge necontrolat. La şcoală atât în timpul orelor cât şi în pauze vor fi consideraţi antisociabili, vor fi timoraţi şi speriaţi, ceea ce se va reflecta atât în rezultatele foarte slabe, cât si în teama, refuzul de a merge la program.
  Adolescenţii pe de altă parte, vor trăi aceste simptome ca manifestări adiacente perioadei de dezvoltare oricum dificile. Iritabilitatea acestora, exacerbată datorită schimbărilor de personalitate, va ajunge la noi limite pe fondul afecţiunii. Cazurile tipice sunt de introversie şi izolare, sau de opoziţie şi de rezistenţă tăcută. Tristeţea se mulează perfect cu impresia de lipsă de importanţă, de scop şi de perspective. Acestea oferă confirmări pentru devalorizarea personală, sensibilitatea crescută, accesele de furie. Vizibilă este şi neglijarea aspectului vestimentar, a propriului corp. Programul este şi acesta afectat, lipsa de odihnă fiind, urmată de ore interminabile de somn, devenind agravată în unele cazuri (SURSA: Fried, 2016).

Simptomele psihologice ale depresiei la adulţi

• În cazul adulţilor, depresia se manifestă şi are implicaţii în laturile mai pragmatice ale vieţii. Totodată cauzele acesteia sunt, cel puţin în primele faze, reflectări ale situaţiilor dificile din carieră, relaţii, finanţe.
• Din aceleaşi motive, adulţii au tendinţa de a trece cu vederea de cele mai multe ori semnele acestei afecţiuni. Simptomele depresiei efectiv nu au suficientă importanţă în raport cu problemele zilnice. Evident această decizie este una eronată.

Nu ar trebui ignorate. Simptome psihologice ale depresiei

• Efectele sale nedorite îşi fac simţită prezenţa destul de rapid, uneori în direcţii greu de previzionat:

1. Probleme de memorie. Sarcinile curente devin greu de efectuat. Capacităţile de rezolvare a problemelor scad accelerat. Persoana dezvoltă o gândire mecanică, lipsită de imaginaţie.
2. Lipsă de implicare. Care se manifestă prin inactivitate crscută şi tendinţa de evitare a tuturor activităţilor. În acest sens foarte des la persoanele depresive se remarcă atitudinea retrasă. Acestea preferă orele lungi de somn, inclusiv pentru că acestea se succed unor episoade de insomnie.
3. Gânduri recurente. Cu privire la propria lipsă de importanţă, dar şi la perspectivele negative ale existenţei. Viaţa din perspectiva depresivilor nu este interesant. Nu merită trăită şi nici nu oferă mulţumire.
4. Dorinţe de suicid. Gândul cu privire la sinucidere, este din păcate des întâlnit la persoanele cu depresie. Deşi în majoritatea cazurilor acţiunea în sine este amânată sau evitată, acest risc este unul ridicat. În special cei în vârstă, la care pe lângă afecţiunea în sine există şi simptomele unor alte boli, ori a unei situaţii generale dificile, recurg totuşi la acest gest (SURSA: Fried, 2016).

De ce diferă manifestările depresiei în funcţie de grupa de vârstă

• Manifestări diferite ale depresiei în funcţie de vârstă se datorează pe de o parte gradului diferit în care personalitatea este formată. Pe de o parte avem copii, care nu au încă formate elementele de bază ale persoanalităţii. Apoi sunt adolescenţi, la care acestea sunt permanent schimbătoare. Şi, la final avem adulţii, la care personalitatea se încadrează în graniţe foarte rigide.
  Pe de altă parte, intervin şi factorii sociali care sunt evident diferiţi în funcţie de vârsta persoanelor. O analiză simplă indică că depresia, sau evoluţia acesteia, urmează nu doar liniile de dezvoltare, ci şi integrarea persoanei în viaţa socială. Astfel, dacă grijile principale ale copiilor şi tinerilor se îndreaptă către şcolaritate sau petrecerea timpului, altfel stau lucrurile în cazul adulţilor, ori a bătrânilor.
  Aceste aspecte sunt importante şi trebuie luate în seamă atunci când se stabileşte un mod de intervenţie. Indiferent dacă se apelează la metode farmaceutice, la şedinţe terapeutice, sau la intervenţii neurologice, acestea trebuie armonizate cu viaţa persoanei. Beneficiile trebuie integrate rapid în activităţile curente, astfel încât depresivul să fie încurajat şi să dezvolte încredere în metoda de tratament (SURSA: Hammen, 2005).

Cum îţi poţi evalua nivelul de afectare cu privire la depresie

• Evident, diagnosticul pe care ţi-l pui singur trebuie verificat de către un specialist. Însă, sunt câteva elemente la care trebuie să fii atent în mod special:
  PERIOADĂ: observarea unor schimbări evidente, extinse pe o perioadă de minim două săptămâni. În această perioadă, o serie de simptome au patternuri repetitive zilnice. În plus, se produc la diferite ore din zi, sau din noapte. Şi, trebuie avut în vedere dacă apar în momente, situaţii, împrejurări multiple. Astfel se elimină orice legătură cu evenimente specifice.
  NUMĂR: în intervalul de observaţie, sau la care faci referire, trebuie să apară cel puţin cinci dintre simptomele de catalog ale depresiei. Pentru a fi cât mai sigur că evaluarea este una corectă, această condiţie este obligatorie. Se utilizează acest criteriu pentru a evita cazurile de atribuire greşită, deoseori produse anterior.
  COMPARAŢIE: ceea ce simţi, sau observi acum, trebuie să fie diferit faţă de starea anterioară. Modificarea trebuie să fie atât de clară încât nu doar singur, ci şi persoanele din anturaj, să o identifice clar. Evaluările trebuie să fie atât subiective, proprii. Cât şi obiective, din partea unor alte persoane. Dacă opinia este completată cu a unor străini, care nu ne cunosc şi nu sunt influenţaţi de relaţia cu noi, atunci este cu atât mai sigur.
• UNICITATE: simptomele pe care le evaluezi, trebuie să nu poată fi atribuite unei alte afecţiuni. Numărul afecţiunilor similare, care pot fi confundate cu cele ale depresiei, este foarte mare. Clarificările cele mai pertinente le pot face doar specialiştii psihologi. Ar în cazurile mai grave, ajutorul psihiatric este absolut necesar.
• COMPLEMENTARITATE: alături de simptomele principale, recunoaşterea depresiei implică şi îndeplinirea a cel puţin patru criterii suplimentare. Printre acestea este suferinţa fiziologică (dureri de cap de exemplu). Dar şi inexistenţa altor încadrări psihiatrice (de exemplu schizofrenie, episod maniacal sau hipomaniacal) (SURSA: https://www.psycom.net ).
• Dacă găseşti acest articol ca fiind interesant şi vrei să primeşti mai multe informaţii utiledin domeniul psihologic, abonează-te aici la newsletter-ul nostru!

Concluzie articol

• Dacă şi tu eşti într-o situaţie dificilă, sau dacă consideri că treci printr-un episod depresiv, trebuie să conştientizezi că soluţii există. Depresia este o afecţiune dificil de combătut, însă modurile de intervenţie au devenit foarte eficiente în prezent.
• Nu trebuie să consideri că eşti singur, ori singură, pe drumul spre vindecare. Primul pas este să te informeazi şi să înţelegi mecanismele care transformă această afecţiune în ceva mai grav. Apoi vei fi reuşi să decizi calea pe care o vei aborda.
• Apelează la ajutorul unui psiholog dacă situaţia devine foarte dificilă. Inclusiv pe platforma noastră vei găsi datele de contact ale unor specialişti, la care poti apela cu toată încrederea. Important este ca, în nici un caz, să nu abandonezi lupta!

SURSE ONLINE Simptome psihologice ale depresiei

https://www.psycom.net/depression/major-depressive-disorder/dsm-5-depression-criteria
https://www.mdcalc.com/calc/10195/dsm-5-criteria-major-depressive-disorder
SURSE ACADEMICE
Fried, E. I., & Nesse, R. M. (2015). Depression sum-scores don’t add up: why analyzing specific depression symptoms is essential. BMC medicine, 13(1), 1-11
Fried, E. I., Epskamp, S., Nesse, R. M., Tuerlinckx, F., & Borsboom, D. (2016). What are’good’depression symptoms? Comparing the centrality of DSM and non-DSM symptoms of depression in a network analysis. Journal of affective disorders, 189, 314-320
Hammen, C. (2005). Stress and depression. Annual Review of Clinical Psychology(2005), 1(1), 293-319