Motivele singuratatii ar putea sa va surprinda.
Deseori atribuim singuratatii o serie de motive obiective si consideram ca:
– Singuratatea are legatura cu alte persoane.
– Ca aceasta este produsa de lipsa interactiunilor si socializarii cu ceilalti.
– Ca a fi singur este sinonim cu a fi respins, sau neacceptat. Insa, motivele singuratatii tin mai degraba de noi.
De ceea ce ne dorim, de ceea ce proiectam si chiar de ceea ce acceptam.
– De ceea ce simtim.
– De felul in care simtim si ne simtim in general.
„Singuratatea conduce la o sanatate fizica si mentala precara”.
New York Times, 25 martie 2009.
Singuratatea este un „ucigas ascuns” al persoanelor in varsta.
BBC News, 31 ianuarie 2011.
Singuratate versus fericire. Ce este bun, ce este rau
Ca si fericirea, singuratatea este o alegere.
– De multe ori aceasta este o decizie involuntara, dincolo de controlul nostru!
– Insa, in alte cazuri singuratatea este o decizie voluntara, dorita de noi!
Si cred ca acest din urma motiv, este cel mai important si cel mai actual pentru care suntem singuri astazi. Daca cititi randurile urmatoare, veti afla si de ce anume spun asta!
Cand ar trebui sa ne ingrijoreze singuratatea
Singuratatea resimtita din cand in cand nu ar trebui sa ne ingrijoreze. Unele situatii sau evenimente dificile conduc la izolare. De exemplu o concediere, pierderea unor valori, decesul unor persoane, iesirea la pensie, este probabil sa ne aduca momente de singuratate.
Totusi, daca aceste momente cresc in intensitate si ca numar, ar trebui sa ne punem unele semne de intrebare. Daca reusim sa identificam problema, eventual si solutia, devine clar ca trebuie sa actionam. Motivele singuratatii sunt deseori banale, dar asta nu le face mai putin periculoase.
Privind dintr-o perspectiva mai pozitiva, singuratatea poate fi utila, poate deveni momente de reflectie. Putem sa ne autoanalizam vietile, reusitele, actiunile tocmai fiind doar noi. Practic avem sansa, mai rar sau mai des, sa petrecem timp cu noi insine. Asta se poate dovedi util de exemplu sa finalizam anumite proiecte, sa ne urmam hobbyurile, sa ne pregatim si antrenam.
Cum pot fi explicate motivele singuratatii
Socializarea are un rol extrem de important in supravietuirea si expansiunea rasei umane. Aceasta trasatura si abilitate naturala, ne-a transformat existenta. Ea permite desfasurarea actiunilor obiective, dar indeplineste si nevoia psihologica de recunoastere a individului.
Motivatiile principale ale acestei alegeri, tin de trei arii moderne ale cunoasterii:
POTRIVIT PSIHOLOGIEI – Dependenta de semeni, are roluri majore in formarea, cresterea si dezvoltarea oamenilor. Nici un aspect al vietii nu exclude necesitatea de a comunica si coopera. Interactiunile cu alte persoane reprezinta o latura fundamentala a personalitatii. Din acest motiv, lipsa acesteia, ori scaderea in intensitate, ne produce ingrijorare (SURSA: Wilkes, 1978).
POTRIVIT BIOLOGIEI – Oamenii sunt fiinte de grup. In acest mod am reusit sa supravietuim conditiilor extrem de dificile din zorii societatii. Iar tendinta de a fi cu altii, de a sta impreuna, de a vorbi, de a ne apropia, ni s-a intiparit in ADN. Singuratatea este privita ca o boala, ca un rezultat negativ al lipsei interactiunilor directe. Acest lucru este cu atat mai putin valabil astazi, cand functiile de comunicare si colaborare pot fi realizate online (SURSA: Nechita, 2018).
POTRIVIT SOCIOLOGIEI – Potrivit stiintei interactiunilor sociale, singuratatea reprezinta nimic altceva decat absenta atasamentului resimtit ca atare de o persoana. Pot fi distinse singuratatea, sau izolarea, emotionala si sociala. Categoria cea mai afectata din toate tarile in care s/au efectuat studii, pare a fi cea a persoanelor in varsta. Acestea, indiferent daca prezinta resurse materiale sau nu, daca este activa ori nu, resimte singuratatea intr-un mod specific (SURSA: Agren, A. 2017).
Inainte de a vorbi despre motive, trebuie sa stim ce este singuratatea
Daca ai trait cel putin un moment precum cele descrise mai sus, sau daca te-ai gandit la asa ceva macar o data, atunci ai inteles ca singuratatea este un sentiment firesc. Absolut orice persoana se simte singura, in diferite momente ale vietii.
Ceea ce difera de la individ la individ, este modul in care simtim izolarea. Cat de intensa este aceasta, cat timp dureaza si, mai ales, cat de mult ne afecteaza viata. A fi singur este normal pentru un interval de timp, dar nu si daca aceasta stare devine permanenta. La fel si daca avem episoade de izolare, nu este in regula ca aceste sa ne schimbe complet starea de spirit si sa ne faca insuportabili celorlalti.
Pe de alta parte, singuratatea nu are doar roluri negative. Ea se poate dovedi chiar o actiune tamaduitoare in unele cazuri. De exemplu atunci cand am traversat o trauma, sau o suparare de orice fel, psihicul nostru are nevoie de o pauza pentru a-si reveni. In acest moment interactiunea cu ceilalti ne-ar fi daunatoare. In plus, pentru unele persoane, singuratatea reprezinta un adevarat refugiu. Un loc sigur in fata multor probleme, indiferent daca acestea sunt reale sau inchipuite.
Care este diferenta dintre a fi singur si singuratate
Intre a fi singuri si singuratate, exista diferente clare. De exemplu putem sa iesim in ras, sa fim intr-un grup, sa avem un partener, dar sa ne simtim singuri. La fel cum, putem fi doar noi intr-un cadru minunat, si sa ne simtim relaxati, liberi, chiar dornici sa ne facem noi relatii, tocmai pentru ca nu se simtim incorsetati de alte persoane. Ce intelegem de aici este ca, notiunea de izolare chiar nu tine de numarul persoanelor ori de situatiile efective.
Aceasta reprezinta de fapt o percceptie fireasca a noastra. Un mod in care ne simtim. Si este direct legata de nivelul de fericire, de stres, de control, al persoanei. Nevoia de afectivitate isi spune cuvantul aici. La fel si sentimentul de importanta, cat de indispensabili ne simtim. Daca aceasta ne lipseste, indiferent daca suntem ori nu cu alte persoane, ne vom simti rau. Este posibil sa alegem chiar retragerea din anumite grupuri in care nu ne simtim apreciati si intelesi.
Tu ai simtit vreodata nevoia de a fi singur, de a te retrage?
Eu sunt sigur ca raspunsul este da!
Si mai bine, cum recunosti momentele de singuratate? In functie de intensitatea si de durata acestuia ne putem da seama cat de mult ne afecteaza. Prin doar cateva simple intrebari putem sti daca trecem printr-un episod de izolare:
1. Ai considerat ca ai nevoie de cateva momente, zile, chiar perioade departe de alte persoane?
2. Ca daca vei sta de unul singur iti vei reveni, iti vei clarifica gandurile, te vei simti mai bine?
3. Si ca vrei sa fii doar tu cu tine, pur si simplu, fara vreo explicatie?
4. Sau ca vrei efectiv nu ii mai suporti pe ceilalti?!
Ulterior, vom putea stabili si care sunt cele mai bune metode de a interveni. Indiferent daca acestea tin de socializare mai multa, precum iesitul in oras, cafelele de prietenii, sau pur si simplu o atentie sporita fata de colegii de la job. Sau, daca tin mai degraba de felul in care ne bucuram, ne simtim impliniti, si alegem sa ne traim viata impacati cu noi insine.
Moduri simple prin care recunoastem singuratatea
1. Faptul ca nu avem cu cine impartasi experientele. Se poate intampla sa ne dorim o iesire, sa avem si ocazia perfecta pentru aceasta, dar sa nu gasim pe nimeni dornic sa ne insoteasca. La fel si atunci cand vrem sa povestim altcuiva reusitele sau esecurile noastre si efectiv ne dam seama ca nu avem cu cine.
2. Faptul ca nu avem un cerc de apropiati. Si in acest caz este vorba mai degraba de calitatea interactiunilor si nu de cantitatea acestora. Astfel se poate intampla sa descoperim ca nu avem cu cine impartasi din secretele si experientele noastre intime. Ajungem sa pastram in interior o multime de situatii dificile, fara posibilitatea unei echilibrari psihologice.
3. Faptul ca avem nevoie de sprijin si nu putem apela la nimeni. Indifierent cat ne-am dori, si chiar daca in general suntem cat se poate de stabili emotional, daca ne gasim in situatii dificile si nu avem la cine apalea, putem spune ca suntem singuri.
4. Faptul ca emotia este diferita fata de cea a tristetii sau plictiselii. Respectiv, singuratatea este un cumul emotional, care imbina elemente de apatie emotionala, cu unele de cadere nervoasa.
Cat de mult ne poate afecta singuratatea
Conform statisticilor oficiale, a treia persoană la nivel global manifesta sau declara simptome de singuratate. Acest lucru nu este insignifiant. Numarul celor afectati de aceasta afectare este urias. Mai grav este ca cea mai mare parte a acestora, efectiv nu au resurse financiare si nici dorinta, ori cunoasterea pentru a-si solicita drepturile. O persoana singura nu are doar o situatie psihologica slaba, ci ea devine si lipsita complet de sprijin in actiunile uzuale. Alaturi de deznadejde si durere, ori suferinta fizica, singuratatea taie legaturile prin care persoanele izolate benefiaza de sprijinul comunitatii. Daca locuim in orasele mari, procentul celor care acuza simptome de singuratate creste exponential, acesta este, culmea, un paradox, avand in vedere ca numarul persoanelor de aici este mult mai mare comparativ cu orasul.
Motivele generale ale singuratatii
Genul este un factor de risc cu privire la singuratate. Barbatii recunosc mai greu decat femeile, atunci cand se simt izolati. Pe de alta parte tot ei sunt cel mai afectati de singuratate. Atunci cand nu isi gasesc un partener, sau un grup potrivit acestia se retrag treptat din orice interactiuni cu semenii. In general nu se plang si nu recunosc vreo problema in acest sens. Treptat, ajung chiar sa adopte obiceiuri de viata complet gresite. De exemplu bautul, fumatul, jocurile de noroc.
Varsta pare a fi un alt indicator important cu privire la singuratate. Dupa varsta de treizeci de ani, potrivit celor mai multe studii, atat barbatii cat si femeile, ajung sa refuze interactiunile profunde. Cei mai multi isi doresc mai degraba relatii bazate pe diverse interese, la schimb cu pastrarea intimitatii!
Mai speciale sunt acele motivatii ale singuratatii care tin de exemplu de profesie, sau de credinte si norme. Daca ne referim la profesii, in cazul artistilor, filozofilor, agentilor, medicilor de exemplu, momentele de introspectie si izolare sunt necesitati.
Daca ne referim la norme, persoanele credincioase deseori considera izolarea ca parte din ritualuri si modalitati de exprimare a sacrificiului. Acelasi lucru este valabil si in cazul unor categorii de populatie, cu venituri foarte ridicate, ori cu pozitie sociala deosebita. In multe cazuri singuratatea se poate dovedi chiar o masura de precautie si de protectie.
Motivele sociale ale singuratatii
Printre motivele singuratatii cel mai des intalnite sunt cele care tin de abilitatile de comunicare si de socializare ale persoanelor. Asemeni altor caracteristici ale prsoanelor, si aceste capacitati tin de diferite circumstante. Comunicarea poate fi interpretata ca o actiune constienta sau inconstienta a persoanei, indreptata catre un alt individ. Aceasta presupune un grad crescut de sociabilitate, dar si o serie de abilitati. Capacitatea de comunicare poate fi innascuta, dobandita, sau educata, imbunatatita.
Unii dintre noi suntem mai bine pregatiti in directia comunicarii si exprimarii, verbale, scrise, corporale. In acelasi timp altii pot excela in domenii tehnice care nu implica un grad ridicat de interactiune interpersonala. Si unii si ceilalti pot gasi moduri de exprimare a personalitatii proprii. Insa totul se reduce la dorinta de a face acest lucru. Atat timp cat a fi singur nu este privit ca pe ceva negativ, acea persoana nu va face nimic pentru a se apropia de o alta!
Motivele patologice ale singuratatii
Singuratatea in forma agravata poate deveni chiar nociva persoanei. Aceasta afecteaza nu doar latura sociala a vietii, ci si sanatatea celui afectat. Ca element psihologic distinct, aparitia momentelor de singuratate poate fi asociata unor patologii distincte.
Printre acestea des intalnite sunt:
– Tulburarea de anxietate sociala (Social anxiety disorder SAD). Descrisa ca o teama incontrolabila si persistenta fata de interactiunile cu alte persoane, aceasta este mai des intalnita decat am crede. In cazurile simple afectiunea se manifesta prin limitatea interactiunilor cu ceilalti, sau prin pastrarea unor limite si a unei distante usor mai mari in relatii. Pe cand in cazurile agravate, se poate ajunge chiar la refuzul oricaror legaturi. Afectiunea este destul de frecventa inclusiv in randul tinerilor, cu o prevalenta intre 3.5 – 9.1% in randul categoriei de varsta 10-24 ani. Statisticile au fost inregistrate in perioada 2001 – 2017 in state precum Germania, Austria, Statele Unite ale Americii (SURSA: Wagner, 2017).
– Agora fobia. Strans legata de afectiunea descrisa anterior, in acest caz persoana resimte teama la gandul parasirii locuintei. Desi aceasta nu implica neaparat si teama de interactiunile cu alte persoane, cele doua aspecte sunt deseori legate. Fie datorita neglijentei si incapacitatii, fie datorita lipsei de experienta a persoanei in privinta relatiilor.
Motivele psihologice ale singuratatii
– Infantilismul. Reprezinta o trasatura de personalitate caraterizata prin lipsa de asumare si instabilitate crescuta. Privit ca un tipar repetat de-a lungul unor perioade de timp extinse, fata de persoanele cu o gandire infantila se creeaza o imagine de lipsa de incredere. Aceasta opinie se manifesta apoi atat in planul relatiilor, cat si in cel al perceptiei interne.
– Stima de sine scazuta. Caracteristicile psihologice ale persoanelor cu stima de sine scazuta, conduc fie la construirea unor relatii nepotrivite, fie la comportamente inadecvate fata de semeni. Cele doua categorii des intalnite sunt ale victimelor, sau ale agresorilor. In ambele cazuri, desi aparentele sunt diferite, aceasta categorie de persoane resimte intr-un grad acutizat atat nevoia de afectiune, cat si lipsa de intelegere din partea celorlalti (SURSA: Wilkes, 1978).
Motivele singuratatii la batrani
O categorie speciala a persoanelor care resimt singuratatea este cea a batranilor. Acestia sunt dealtfel si cei care raman, la nivel mondial, printre cei mai afectati de efectele directe si indirecte ale singuratatii.
Desi am fi tentati sa credem ca varsta reprezinta principalul motiv al singuratatii la batrani, aceasta este o greseala. Ceea ce conteaza cel mai mult pentru acestia, pare a fi mai degraba lipsa afectiunii si a socializarii. Mai mult, lipsa utilitatii recunoscute si a implicarii in activitati, completeaza tabloul singuratatii care domina viata batranilor.
Cei mai multi dintre acestia se plang de sentimentul de abandon, de lipsa de intelegere si de instrainare. Scaderea posibilitatilor financiare si a importantei sociale conduce pentru multi dintre ei si la o reducere a stimei de sine. Absenta familiei si separarea de grup este traita ca o ruptura mai dificila uneori decat oricare afectiune medicala! Tristetea si insingurarea devin si mai greu de suportat odata cu moartea unuia dintre parteneri.
Singuratatea a devenit o noua forma de comunicare? Motive singuratatii descrise mai sus se pot suprapune. Pot exista personalitati cu stima de sine scazuta si cu abilitati slabe de comunicare. La fel, exista si numeroase personalitati infantile, care desi prezinta abilitati de comunicare, nu creeza nota de incredere necesara unor relationari de calitate.
Pe de alta parte, din ce in ce mai multi tineri in special resimt singuratatea intr-un mod special. Aceasta a devenit o noua forma de comunicare, sau, de lipsa de comunicare. Indiferent de abilitatile de comunicare si socializare de care dau dovada, acestia ajung sa se izoleze chiar in mod voluntar. Ca forma de protest, ca forma de manifestare, sau ca simpla forma de mascare a inabilitatilor, tinerii aleg singuratatea in locul interactiunii.
Surse academice
Agren, A. (2017). What are we talking about? Constructions of loneliness among older people in the Swedish news-press. Journal of Aging Studies, 41, 18-27.
Nechita, M. (2018). Singurătatea–o problemă a vârstei a treia. Studia Universitatis Septentrionis. Theologia Orthodoxa, 10(1), 275-293.
Wagner, G., Zeiler, M., Waldherr, K., Philipp, J., Truttmann, S., Dür, W., et al. (2017). Mental health problems in Austrian adolescents: a nationwide, two-stage epidemiological study applying DSM-5 criteria. Eur. Child Adolesc. Psychiatry 26, 1483–1499. doi: 10.1007/s00787-017-0999-6.
Wilkes R. General philosophy and attitude to ageing. Soc Work Today. 1978;9:14–6.
Surse online
https://oammr-iasi.ro/wp-content/uploads/2020/05/O1-Singuratate-existentiala-Bune-practici-din-organizatiile-din-domeniul-sanatatii-si-din-perspectiva-pacientului.-Raport-international.pdf
Surse publicistice
New York Times Press – https://www.nytimes.com/subscription?campaignId=7UXFY&ds_c=71700000074377394&gclid=Cj0KCQjwwfiaBhC7ARIsAGvcPe5RYMQBmy16EPGTmilpGw0tNS2_LpcC1xnXh-kJ7vgQxGF8dmpnxwgaAj0ZEALw_wcB&gclsrc=aw.ds
BBC News – https://www.bbc.co.uk/news
