Ce efecte psihologice induce consumul de cafea?

Consumul de cafea induce efecte psihologice. Cei mai mulţi dintre noi consumăm zilnic cel puţin o ceaşcă de cafea. Acest obicei este atât de răspândit încât îl considerăm ceva normal.

Cuprins articol

Structura articolului include o serie de statistici inedite cu privire la consumul de cafea. Totodată sunt prezentate informaţii verificate prin studii de specialitate, cu privire la efectele benefice sau negative datorate cofeinei. Urmărind acest scurt material veţi înţelege mai clar motivele pentru care preţuim atât de mult cafeaua. Veţi afla explicaţiile ştiinţifice pentru care efectele fiziologice produse de consumul de cafea, sunt atât de căutate. Dar şi, de ce trebuie să conştientităm pericolele utilizării în exces a acestui neurostimulant puternic.
Titlurile includ:

1. Femeile beau mai multa cafea faţă de bărbaţi. Statistici uimitoare privind consumul de cafea.
2. Cât ţine de obişnuinţă şi cât ţine de necesitate, în consumul de cafea.
3. De ce bem (atât de multă) cafea?
4. Care motive ne duc cu gândul la consumul zilnic de cafea?
5. Explicaţii ale creşterii recente a consumului de cafea.
6. Componente responsabile de efectele cafelei.
7. Cât de rapid acţionează cafeaua şi cât de mult rezistă efectele.
8. Cum ne influenţează consumul de cafea la nivel cerebral.
9. Ce este şi cum acţionează sistemul de recompensare a creierului.
10. Efecte psihologice benefice ale consumului de cafea.
11. Efecte psihologice negative ale consumului de cafea.
12. Un semnal de alarmă. Ce se întâmplă dacă bem prea multă, sau dimpotrivă renunţăm la cafea !
13. Concluzie articol.

Femeile beau mai multa cafea faţă de bărbaţi. Statistici uimitoare privind consumul de cafea

Deşi considerăm că ştim totul despre acest obicei, statisticile nu încetează să ne uimească. Noi studii privind consumul de cafea oferă date cel puţin surprinzătoare.

Femeile beau mai multă cafea decât bărbaţii. 66% dintre femei consumă cafea zilnic comparativ cu 62% dintre bărbaţi. Se pare că aceste rezultate se datorează atât efectelor benefice atribuite cafelei. Cât, mai ales celor legate de aspectele sociale şi de petrecere a timpului, mai importante pentru femei decât pentru bărbaţi.

Doar în America se consumă peste 400 milioane de ceşti de cafea zilnic. Aceasta se datorează şi obiceiului din state, care asociază consumul fiecărei mese. Dar şi stilului de viaţă agitat.

La nivel mondial este preferat consumul de cafea acasă. Inclusiv în statele bogate, precum SUA, 79% dintre persoane îşi fac singuri cafeaua. Una dintre explicaţiile date este că gustul este mai plăcut.

În Finlanda, o ţară mai puţin cunoscută ori asociată cu acest produs, o persoană consumă peste 12 kg de cafea anual. Dacă ne gândim la faptul că aceleaşi statenordice sunt campioane şi la numărul cazurilor de depresie, este uşor să facem o asociere între aceşti doi factori (SURSA: https://disturbmenot.co/coffee-statistics/).

Cât ţine de obişnuinţă şi cât ţine de necesitate, în consumul de cafea?

A începe fiecare zi cu o ceaşcă de cafea reprezintă un lucru firesc în aproape fiecare casă. Popularitatea acestui produs, în comparaţie cu oricare altă băutură de consum, nu poate fi contestată. Deloc uimitor, statisticile arată că la nivel mondial, peste 72% din populaţia adultă consumă cel puţin o ceaşcă de cafea zilnic! (SURSA: Colin, 2020).
În ţările occidentale acest comportament a trecut dincolo de obişnuinţă. În ţările occidentale, a consuma cafea ţine chiar de etichetă. În Italia de exemplu, anumite mărci de cafea sunt considerate un simbol naţional. Această imagine deosebită, asociată cafelei, ţine de percepţia normalităţii, dar şi de avantajele pe care utilizarea licorii magice le aduce.
Ajungem chiar să aşezăm cafeaua pe un loc superior dejunului. Obişnuinţa este atât de puternică încât ne simţim fără energie şi fără motivaţie dacă nu bem cel puţin o ceaşcă dimineaţa. Ceaiul, deşi este un produs popular, nu a reuşit să ajungă la acelaşi nivel de răspândire. Un motiv al acestei discrepanţe, este tocmai intensitatea mult scăzută a efectelor pe care ceaiul le induce. Iar aici ne referim atât la efectele pozitive, cât şi la cele negative (SURSA: Colin, 2020).

De ce bem (atât de multă) cafea?

V-aţi gândit ce anume ne determină să consumăm atât de multă cafea? Şi, care este motivul real pentru care ne place atât de mult? Suntem oare dependenţi cu toţii de acestprodus? Chiar avem nevoie de cafea în fiecare dimineaţă pentru a fi activi şi eficienţi? Sau pur şi simplu suntem încântaţi de ideea unui răsfăţ?
Evident beneficiile aduse de cafea nu pot fi negate şi reprezintă principalul motiv al răspândirii acestui obicei. În aceiaşi măsură, un consum exagerat creează numeroase probleme. Dependenţa indusă de cafea se instalează foarte rapid, chiar şi după 3-4 consumuri. Este de ajuns să încetăm consumul o zi şi vom observa cum începem să simţim nevoia imediat.
Problema este dată tocmai de facilitarea şi acceptarea acestui produs, dincolo de anumite limite. Numeroase voci afirmă că ar trebui induse reglementări mai drastice cu privire la consumul de cafea. Acesta se generalizează în prezent inclusiv la tineri şi copii, dând naştere unor probleme de sănătate cu potenţial agravant (SURSA: Meredith, 2013).

Care motive ne duc cu gândul la consumul zilnic de cafea?

Motivele pentru care consumăm cafea sunt diverse, multe ţinând de preferinţe, de gust, de confort. Unele persoane spun că nu pot începe efectiv ziua, fără acest booster energetic. Altele consideră că aşa e mai plăcută trezirea, sau că mai pot lenevi înainte de începerea lucrului.
Pe de o parte, consumăm cafea datorită comportamentelor învăţate. Publicitatea intensă, anumite modele educaţionale, chiar şi stilurile parentale, transmit aceiaşi idee. Dacă consumăm cafea, dimineaţa în special şi mai nou chiar pe parcursul zilei, suntem mai calmi, mai dornici de muncă, mai eficienţi. Obişnuinţa intervine după un anumit număr de repetări. Se datorează asocierii dintre cafea şi anumite recompenese.
Apoi, dincolo de nevoile conştientizate, mai sunt şi cele datorate creierului. Cele mai cunoscute studii evidenţiază schimbări la nivel cerebral induse de cofeină. Neurostimularea apare datorită componentei datorită adenozina, care produce inhibarea absorbţiei neuronale şi stimulează producerea hormonilor activatori. Pe de altă parte, o serie de componente neînrudite cofeinei, dar prezente în băutură, intervin în sistemul cerebral. De exemplu, rolul Eicosanoyl-5-hydroxytryptamide (EHT) este unul protectiv în cazul Alzheimer (SURSA: Basurto-Islas, 2014).

Explicaţii ale creşterii recente a consumului de cafea

Trei dintre cele mai obişnuite explicaţii pentru a bea cafea sunt:

• Obişnuinţa. Da. Este adevărat că unul dintre efectele cafelei este obişnuinţa. Psihologic aceasta se traduce prin nevoia intrinsecă, uneori inconştientă, de a consuma produsul în diferite momente. De aici şi până la ideea de dependenţă, sunt mai mulţi paşi care trebuiesc parcurşi şi analizaţi. Însă, un nivel minimal al nevoii de cafea este depistat în majoritatea studiilor care au vizat această temă (SURSA: Meredith, 2013).
• Socializarea. Da. Şi această explicaţie este cât se poate de validă. Consumul de cafea este asociat cu socializarea. Practic, atunci când ne gândim la o cească de cafea, ni se produce automat imaginea mintală a unei ieşiri. Practic ne vedem la o terasă, sau la o cafenea, alături de un grup sau cel puţin de un partener. În plus asociem consumul de cafea cu activităţile relaxante, de exemplu cu statul pe telefon sau cititiul presei şi discuţiile.
• Energizarea. Din nou da. Unul dintre efectele benefice ale cafelei este cel de energizare mintală. Aceasta stimulează nu doar excesul hormonal ci şi activarea stării de alertă. Practic odată cu consumul de cafea devenim mai atenţi, mai capabili să efectuăm acţiuni complexe şi să identificăm soluţii.
  
• Puteţi căuta mai multe informaţii despre acest subiect sau altele similare direct pe platforma noastră, accesând acest link!

Componente responsabile de efectele cafelei

• Ei bine, cafeaua in sine nu este un produs magic. Nu este aşa indiefernt ce spun unele reclame. Dar, în componenţa ei se găseşte cel puţin o substanţă cu efecte deosebit de puternice asupra corpupului şi creierului nostru. Acest element este cofeina, care deşi se regăseşte si în alte produse, în cafea are doze suficient de puternice pentru a ne modela vieţile.
  Cofeina, reprezintă una dintre principalele componente ale cafelei. Concentraţia acesteia diferă evident în funcţie de diferitele sortimente. Cel puţin doua diferenţe nete pot fi făcute. Cafeaua Arabica şi Robusta sunt cele două tipuri majore comercializate. Cafeaua Arabica are un gust mai plăcut, este mai aromată şi cu o concentraţie mai scăzută de cofeină. În timp ce soiurile de Robusta au gust mai înţepător şi un conţinut mai mare de cofeină,
  reprezentând însă doar 30% din consumul global de cafea.
  Se vorbeşte mult despre asta, însă nu se evidenţiază care este efectul real al cofeinei. Datorită concentraţiei ridicate de cofeină, cafeaua induce într-adevăr efecte psihoactive asupra creierului uman. Aceasta este şi explicaţia introducerii cafelei în rândul substanţelor psihostimulante (psychoanaleptics substances). Alături de teofilina şi teobromina, cofeina face parte din grupul de substanţe cunoscute sub numele de xantine. Acest grup, are efecte
  activatoare generale, însă acţiunea lor este limitată. Dincolo de publicitatea intensă, cafeaua este însă considerată un activator cognitiv minor (SURSA: https://disturbmenot.co/coffee-statistics/ ).

Cât de rapid acţionează cafeaua şi cât de mult rezistă efectele

• În momentul în care decidem să servim o cafea, trebuie să fim conţtienţi că efectele se fac simţite imediat. Practic în doar câteva minute, de regulă cinci, cofeina ajunge la creier şi începe să acţioneze. Aceasta începe să-şi exercite efectele asupra sistemului nervos. Substanţa acţionează la nivelul întregului sistem nervos, interacţionând şi provocând efecte asupra diferitelor tipuri de neurotransmiţători.
  Este de ajuns să simţim mirosul de cafea, iar acest lucru determină creşterea nivelului de cortizol. Cunoscut sub numele de hormon al stresului,această componentă induce o stare de activare la nivel fiziologic. Este crescut astfel nivelul de alertă şi de atenţie, efect resimţit mai intens după orele de somn.
• Efectele sale tind să dureze între patru şi şase ore. În cazul consumului mai multor ceşti de cafea, deşi nu este recomandat, efectele se extind atât ca amplitudine, cât şi ca durată. Practic, corpul dezvoltă anumite niveluri de toleranţă la cafea. Aceasta implică necesitatea unui consum din ce în ce mai crescut de substanţă, pentru a produce efectele iniţiale (SURSA: Cappelletti, 2015).

Cum ne influenţează consumul de cafea la nivel cerebral

• Efectul de activare indus de cofeină se datorează în principal acţiunii hormonului adenozina. Acesta are rol în menţinerea stărilor de calm şi relaxare, prin limitarea comunicării neuronale şi deci a activităţii creierului. Un alt mod de intervenţie este cel al limitării producerii altor tipuri de hormoni, în principal noradrenalină şi dopamină..
• Cofeina acţionează şi ca un antagonist al receptorilor de adenozină. Parctic, cafeaua de dimineaţă inhibă abosrbţia de neuroni. Se produce astfel o creştere a activiăţii creierului şi intensitatea transmiterii semnalelor nervoase.
• Cofeina şi xantina intervin în zone cerebrale specifice. Acestea produc creşterea eliberării de dopamină în nucleul caudat şi cortexul prefrontal. În acest fel, este exacerbat efectul de plăcere. Totodată cofeina stimulează sistemele noradrenergic şi colinergic. Astfel apare o creştere a capacităţilor de concentrare şi de prelucrare a informaţiilor.

Ce este şi cum acţionează sistemul de recompensare a creierului

• Un alt mod prin care consumul de cafea produce starea de bine, este prin activarea sistemului de recompensare a creierului. Această zonă are unul dintre cele mai importante roluri la nivel cerebral. Se compune dintr-un grup de structuri cerebrale aflate la baza creierului. În această regiune procesăm emoţiile cu scopul controlării acţiunilor şi
• comportamentului. Prin evaluarea beneficiilor unei acţiuni se stabileşte repetăm sau nu un comportament.
• Sistemul cerebral de recompensare ne ghidează în mod direct comportamentul. Practic aici se stabileşte necesitatea formării unui obicei sau a altuia. Recompensa este un stimul care determină modificarea comportamentului. Ele servesc ca întăritori psihologici. Plăcerea este un stimul mai bun decât durerea pentru comportamentul motivant. Orientarea sistemului de recompensare este în princpial către activităţile necesare supravieţurii precum hrănirea, alcoolul, sexul.
• În mod opus, sistemul cerebral de recompensare ne ţine la distanţă de conflicte, eforturi, durere. Practic când începem să bem cafea, preferăm să stăm liniştiţi, să ne facem siesta şi cu siguranţă vom prefera liniştea, în detrimentul unor stări de agitaţie. Astfel, odată cu intervenţia sistemului de recompensare, se produce asocierea între cafea şi starea de mulţumire. Obişnuinţa şi mai apoi dependenţa, se instalează rapidşi datorită acestui context.

Efecte psihologice benefice ale consumului de cafea

• Consumul de cafea fără excese, produce numeroase efecte psihologice benefice. Recunoscut în mod frecvent, consumul unei ceşti de cafea este considerat ca fiind unul moderat şi relativ normal.
• Printre efectele pozitive cel mai des atribuite consumului de cafea, amintim:

1. Creşterea abilităţilor de memorare. Circulaţia îmbunătăţită datorită producţie hormonale şi transmiterea cu intensitate crescută a impulsurilor nervoase favorizează procesul de învăţare. Totodată creşte şi capacitatea de reactualizare a informaţiilor preexistente.
2. Extinderea nivelului de atenţie. Acţiunea inhibatoare a adenozinei şi creşterea nivelului de cortizol determină un nivel crescut de activare şi excitare cognitivă.
3. Reducerea nivelului de oboseală. Îmbunătăţirea capacităţilor fizice şi cognitive, se produce prin distribuirea mai eficientă a resurselor. Astfel consumul energetic scade.
4. Induce starea de bine şi de împlinire. Deseori ni se întâmplă ca, în ciuda unei stări anterioare neplăcute, să ne simţim instant mai bine odată cu prima înghiţitură de cafea.

Efecte psihologice negative ale consumului de cafea

1. Chiar şi în cazul unui consum limitat de cafea, efecte negative pot să apară. Acestea sunt înregistrate în special la încetarea consumului. Dar şi în cazul suprapunerii efectelor cofeinei, peste cele ale unor stări psihologice, a consumului de medicamente. Chiar şi condiţiile de oboseală, lipsă de odihnă, alimentaţie incorectă, pot să agraveze efectele negative datorate consumului de cafea.
2. Inducerea unor stări de anxietate şi chiar de agresivitate. Printre efectele supradozelor de cafea sunt şi stările de agitaţie, tremor, creşteri ale ritmului cardiac. Acestea sunt datorate în special efectelor induse de cofeină la nivel fiziologic. Dar, se transpun în stări psihologice exacerbate. Starea de agresivitate apare deseori prin asociere cu afecţiuni psihologice preexistente, ori cu stări ocazionale deosebit de solicitante.
3. Tulburările de anxietate. Se datorează creşterii cantităţii de cortizol şi adrenalină produsă de cofeină. Acestea determină creşterea nivelurilor de excitabilitate şi labilitate ale persoanei. Reacţiile anxioase se pot amplifica prin suprapunerea consumului de cafea, cu cel al altor substanţe, sau pe fondul unor stări de nervozitate.
4. Creşterea nivelurilor de stres. Prin creşterea productiei de cortizol, cafeaua induce un efect de stimulare crescută. Acesta este unul dintre motivele care determină dealtfel consumul substanţei. Pe de altă parte, în situaţii tensionate se poate dovedi un factor agravant chiar la adresa sănătăţii persoanei.

Un semnal de alarmă. Ce se întâmplă dacă bem prea multă, sau dimpotrivă renunţăm la cafea !

Consumul în exces este un termen subiectiv, dat fiind capacitatea de adaptare a individului. La fel este şi în privinţa cafelei. Astfel, saturaţia care se produce la consumul a doar jumătate de ceaşcă de cafea pentru o persoană, poate fi insignifiant pentru o alta. La fel, consumând în mod uzual o cantitate semnificativă, se va ajunge la nevoia de sporire a consumului în scurt timp. Depăşirea acestei limite, ca în cazul oricăror alte produse, poate conduce la efecte negative. Problemele de somn, insomniile sau dimpotrivă somnolenţa permanentă şi senzaţia de oboseală apar frecvent.
La fel însă şi renunţarea la consumul de cafea, după instalarea nivelului de dependenţă, ne poate afecta. La întreruperea consumului apare chiar un sindrom de abstinenţă. Acesta se manifestă prin somn prelungit, senzaţii de greaţă şi vărsături. Anxietatea şi chiar depresia sunt înregistrate adeseori, după limitarea bruscă a consumului de cafea.

Dacă găseşti acest articol ca fiind interesant şi vrei să primeşti mai multe informaţii utile din domeniul psihologic, abonează-te aici la newsletter-ul nostru!

Concluzie articol

Este uşor să ne lăsăm pacăliţi de mediatizarea intensă care se produce în jurul acestui subiect. Însă, consumul de cafea nu este recomandat tutor persoanelor. Nu ne referim aici la cazurile medicale tipice, precum hipertensiunea, diabetul, sau alte tipuri de afecţiuni.
Dacă ne gândim afecţiunile psihologice, consumul de cafea nu este indicat în tulburările de dispoziţie, sau în cele psihotice. Bipolaritatea, persoanele cu episoade maniacale, au de suferit, sau devin instabile tocmai datorită nivelului de activare şi de reacţie indus de cafea.

Nici în privinţa stărilor anxioase, mai des întâlnite, sau ale celor de panică, nu este în regulă să bem cafea. Aşadar, dacă simţiţi că sunteţi stresat/ stresată, ori că ceva v-a speriat ori vă îngrijorează, mai bine nu consumaţi cafea în acel moment. Este posibil ca aceasta să vă amplifice starea neplăcută, în loc să vă facă bine!

SURSE ARTICOL

Basurto-Islas, G., Blanchard, J., Tung, Y. C., Fernandez, J. R., Voronkov, M., Stock, M., Iqbal, K. (2014). Therapeutic benefits of a component of coffee in a rat model of Alzheimer’s disease. Neurobiology of aging, 35(12), 2701-2712.
Cappelletti, S., Daria, P., Sani, G., Aromatario, M. (2015). Caffeine: Cognitive and physical performance enhancer or psychoactive drug? Current Neuropharmacology, 13(1), 71-88.
Chawla, J., & Suleman, A. (2011). Neurologic effects of caffeine. Retrieved on April, 24, 2012.
Colin D. R., Joseph C. R., Claudia S. R., Adam, D. (2020). Coffee Consumption among Adults in the United States by Demographic Variables and Purchase Location: Analyses of NHANES 2011–2016. https://www.mdpi.com/2072-6643/12/8/2463
Glade, M.J. (2010). Cofeina – Just another stimulent. Nutrition, 26 (10), 932-938.
Hristina, N., (2022). 33 Fascinating Coffee Statistics for Every Coffee Lover. https://disturbmenot.co/coffee-statistics/
Meredith, S. E., Juliano, L. M., Hughes, J. R., & Griffiths, R. R. (2013). Caffeine use disorder: A comprehensive review and research agenda. Journal of Caffeine Research, 3(3), 114-130.