Psihologia Relațiilor

Cum ne putem antrena atenţia? Bonus, strategii şi metode practice pentru succesul în învăţare!

De către

Psychology Research Adviser Pantazi Daniel Mihai

07/03/2022

194

Cum ne putem antrena atenţia pentru a fi maxim de eficienţi zilnic?

Ne influenţează atenţia toate acţiunile, gândurile şi emoţiile?

Sau reprezintă un factor lipsit de importanţă în viaţa de zi cu zi?

Atenţia este un comportament de dorit. Cum ne putem antrena atenţia? Este greu să considerăm că, fără atenţie putem reuşi. Indiferent ce ne propunem, vine un timp când trebuie să fim efectiv pe fază. Nu sîntem prezenţi, ratăm şansa unei reuşite. Suntem unde, când trebuie şi sîntem atenti, atunci putem câştiga. Uneori se înâmplă asta, chiar dacă nu suntem pregătiţi.

Structura articolului cum ne putem antrena atenţia

Articolul include trei părţi:

În prima parte este descrisă situaţia din prezent. Sunt enumerate câteva dintre distragerile cărora trebuie să le face faţă zilnic. Dar şi modul în care acestea ne afectează. Inclusiv afecţiunile medicale pe care ultrastimularea atenţiei le poate declanşa. Sau chiar le poate agrava.
În partea a doua sunt oferite informaţii concrete despre atenţie. Deşi este un factor atât de important pentru reuşita, mulţi ignorăm importanţa atenţiei. Abilităţile de concentrare, selectivitatea informaţiei, menţinerea atenţiei. Iată doar câţiva dintre termenii explicaţi simplificat.
La final, sunt detaliate influenţe concrete ale lipsei de atenţie. Şi, mai important, sunt prezentate câteva programe despre cum ne putem antrena atenţia. Acestea au fost construite pornindu-se la rezultate ale cercetprilor în neurologie şi neuropsihologie. Respectiv, metode la îndemână prin care ne putem creşte numărul zilnic al reuşitelor. Referirea directă este la procesul de învăţare.

Cum ne putem antrena atenţia este important pentru noi?

Foarte multe persoane înţeleg cât de importantă este atenţia. Cât de bine ne poate aduce, sau, dimpotrivă, câte dezavantaje. Pe de altă parte, foarte puţini fac ceva pentru a o îmbunătăţi. Atenţia reprezintă o trăsătură individuală, dar poate fi şi antrenată, îmbunătăţită. Iată câteva idei despre atenţie, utile dacă începem să o analizăm:

Atenţia este un liant între ce primim din mediu şi ce analizăm cu adevărat.

Aceasta face legătura între calităţile şi acţiunile pe care persoana le face.

Ne ajută să decidem ce să facem, când să acţionăm, însă decizia ne aparţine.

De cele mai multe ori alegem, conştient sau nu, să ne dedicăm atenţia lucrurilor neimportante!

Cum ne-am schimbat modul de a fi atenti, faţă de generaţiile anterioare

Efectele bombardamentului informatic le simţim cu toţii. Şi, indiferent dacă vrem sau nu, unii suntem obişnuiţi, iar altora chiar le place să nu fie atenţi. Peste tot auzim cuvântul relaxare şi îndemnul fii relaxat.

Acestea au devenit sinonime cu, să nu ne pese. De noi, de alţii, de ceea ce facem, de ceea ce avem. Aşa că, alegem ceea ce este mai uşor. De ce să fim atenţi, când asta coincide cu a fi stresaţi? Mai degrabă să fim inediţi, lipsiţi de limite, împrăştiaţi!

Ceea ce se spune mai rar, ba chiar deloc, este că plătim şi un preţ. Al relaxării. Al lipsei de atenţie. Şi acela este compus din timp, din bani şi din sănătate!

Chiar ne este distrasă atenţia în orice moment?

Cantităţi uriaşe de informaţii ne bombardează zilnic. Acestea vin din atât de multe direcţii încât le pierdem şirul. Există o dorinţă generală, a tuturor firmelor şi instituţiilor, să nu mai avem repere clare. Toţi vor să ne vândă, să ne spună, să ne arate ceva. Nu doar să nu mai ştim nimic sigur şi clar. Ci, să nu ne mai putem nici concentra, dacă acestea apar.

Şi, toţi au metode perfecţionate de promovare. De multe ori, se folosesc chiar principii psihologice. Precum cel al manipulării. Cei care au copii trebuie să înţeleagă. Tinerilor le este cel mai greu, dacă nu imposibil să râmănă concentraţi. Ne referim la ei întrucât toate studiile indică că sunt cea mai vulnerabilă categorie.

Sursele care ne distrag atenţia sînt cunoscute. Însă unele studii au reuşit să le măsoare influenţa. S-au făcut şi clasamente. Cea mai nocivă sursă de distragere a atenţiei este evident internetul. Dispozitivele care îl utilizează sunt multiple, dar telefonul este pe primul loc. PC, jocurile, sunt foarte aproape (SURSA: https://www.researchgate.net).

Faptul că atenţia ne este distrasă permanent, conduce la numeroase probleme. Acestea nu doar pot, ci ne influenţează în mod sigur. Pe plan financiar, al relaţiilor, dar şi pe plan medical!

Cum ştim că avem atenţia slăbită deja?

Iată câteva semne că atenţia ne este distrasă deja:

Petrecem mult mai mult timp pe internet. Şi putem observa asta foarte uşor. Stăm cu orele pe telefon. Preferăm să facem asta în locul unei ieşiri, sau a petrecerii timpului cu cineva. Chiar şi la întâlniri, ajungem să deschidem telefonul şi să căutăm noutăţile online. Punem mai multe fotografii pe reţelele sociale. Dăm mai multe likeuri. Suntem prezenţi mai mult în mediul virtual decât în cel real.
Suntem tentaţi să trişăm. Atunci cţnd vine vorba de rezultatele proiectelor. De învăţat. De treburi. Vrem să beneficiem de avantaje, însă să ocolim munca pe care trebuie să o depunem. Suntem de fapt mult mai leneşi, dar nu vrem să recunoaştem.
Căutăm noul, ineditul, neprevăzutul. Nu suntem mulţumiţi niciodată. ne place zgomotul, agitaţia. Sau, dimpotrivă, am ajuns să le detestăm. Şi să ne dorim izolarea completă! Ne-am învăţat cu suprasolicitarea. Vrem ca aceasta să continue. Ori îi spunem un nu, radical. Oricum ar fi, aceasta ne domina viaţa. Deşi, logic ar fi inversul.
Ne-am schimbat, sau nu mai avem obiective. Fie acestea pe termen scurt, mediu, sau lung. Sau poate au devenit mai neclare, mai înceţosate. Şi asta se întâmplă tot pentru că este, mai uşor. Este mai simplu să abandonăm, decât să ne focusăm.

Ce înseamnă şi cum ne afectează distragerea atenţiei?

Faptul că ne împărţim atenţia în multe direcţii, ne dăunează. În multiple aspecte ale vieţii. Sunt numeroase studiile care atestă că multe din simptomele unor boli, pe care le acuzăm zilnic, au această cauză. Însă, cu toate că ar trebui să alocăm mai mult timp informării, amânăm aceasta. Puţini consideră distragerea atenţiei, ca fiind relaţionată cu stresul, cu starea de rău, cu singurătatea. Şi mai rar, este considerată o sursă de risc medical. Si totusi, cum ne putem antrena atenţia nu pare fi un obiectiv important.

Semne evidente ca nu putem fi concentrati

Iată însă, pe scurt câteva semne că distragerea atenţiei ne afectează:

Nu mai reţinem lucruri şi date uzuale. Ora unei programări, un plan, o reţetă. Numele, evenimentele, preferinţele devin tot una. Mintea ne pare mult prea plină, pentru a mai reţine aceste amănunte. Apelăm la tot felul de app-uri să ne reamintească.
Avem sentimentul că funcţionăm pe pilot automat. Un fel de ceaţă ne înconjoară. Pare interesant să ne trezim în locuri şi momente noi. Neprevăzutul este încăntător. Însă, la finalul zilei ne vedem ca nişte roboţi. Vieţile de fapt nu ne sunt mai pline în acest mod.
Timpul pare mult mai limitat. Ca resursă a creierului, cu cât ne împărţim mai mult atenţia, cu atât ne limităm perspectivele. Vrem să aflăm si să facem prea multe. Într-un interval prea scurt. Şi sfârşim deseori nefăcând nimic, neducând nimic până la capăt. Indiferent dacă ne referim la planuri, relaţii, iniţiative, când ne plictisim trecem la altceva.
Proiectele şi treburile zilnice ajung să ne copleşească. Acestea ajung să ne controleze, deşi ar trebui să fie invers. Întrucât nu mai avem repere, le atribuim acestora o importanţă mult prea mare. Şi orice nereuşită, oricât de mică, capătă proporţii exagerate.
Numeroase simptome medicale au ca posibilă explicaţie şi distragerea atenţiei. Oboseala generalizată, anxietatea, stresul, chiar şi banala durere de cap. Medicamentele nu ajută în acest caz. Şi nici concediile. Oricât am trata, sau am schimba mediul, la revenire ajungem în acelaşi punct.

Care sunt opiniile actuale despre atenţie?

Conform celor mai multe teorii, atenţia este modul principal de a ne manageria resursele cerebrale. Atenţia reprezintă abilitatea persoanei de a controla fluxul de informaţii în creier. Aceasta selectează dintr-un număr foarte mare doar situaţiile, datele, persoanele importante.

Ne putem gândi şi la un mod de utilizare raţională a reurselor. Resursele de energie, de calcul, logice ale persoanei, toate sunt limitate! De obicei le utilizăm în mod greşit, pentru un subiect lipsit de importanţă. Astfel, ne epuizăm rapid sursele de energie. Nu mai putem dedica acelaşi efort acolo unde avem cu adevărat nevoie.

Conform altora, atenţia nu reprezintă altceva decât un reflex. Condiţionat de cele mai multe ori. Dacă eşti atent permanent, atunci primeşti o răsplată. Invers… Neatenţia atrage o pedeapsă. Pe lângă pierderea în sine pe care o produce! În acest mod, direct sau nu, societatea, semenii, ne învaţă să fim atenţi.

Şi, nu în ultimul rând, a fi atent face parte din obişnuinţă. Atenţia are o componentă socială. Ea face referire la educaţia cu care fiecare creştem. Mai ales în interacţiunile cu alte persoane, este vizibil. A fi atent în raport cu ceilalţi, este important pentru sănătatea psihologică. De exemplu cum eşti privit când nu saluţi un cunoscut? Sau când întârzii, ori uiţi să dai un răspuns.

Cum ne putem antrena atenţia, ce resurse avem la îndemână?

Antrenamentul atenţiei este legat de nivelul de energie. Este dificil să ne vedem ca persoane atente, atât timp cât energia ne este la minim. Efectiv am fi mult prea obosiţi să reacţionăm, ori să ne pese de ceva. Cel mai important aspect pentru o atenţie crescută este odihna. Este indicată urmarea unui stil de viaţă cât mai echilibrat. Aceasta implică pe de o parte orele de somn şi alimentaţia. Da, felul şi ce anume mâncăm, ne poate obosi sau reface corpul. Similar şi exerciţiile fizice.

Similar, antrenamentul este legat şi de împărţirea sarcinilor. Nici aici, nu ne putem gândi la atenţie, dacă ne implicăm într-un număr prea mare de proiecte. Nu este ok dacă preluăm prea multe planuri. Dacă avem prea multe iniţiative sau direcţii. Poate la început câştigăm mai mult, sau avem chiar un mare succes. Apoi însă, ca orice exagerare şi aceasta devine nocivă. Limitarea numărului de sarcini, dă întotdeauna rezultate. În loc de mai mult, să facem mai bine ceea ce am început deja.

Tot aici se încadrează şi dificultatea sarcinilor. Resursele ne sunt limitate şi le consumăm rapid. Ajungem în scurt timp, să nu mai putem fi atenţi la nimic. Acasă, la serviciu, cu prietenii, trebuie să fim mai rezervaţi. Nu este necesar să ne implicăm în acţiuni mult prea complicate. Sau, dacă suntem obligaţi să facem acest lucru, atunci să le împărţim. Să le segmentăm pe etape. Simplificarea ajută foarte mult. Permitem creierului să absoarbă treptat noi şi noi date.

Cum ne putem antrena atenţia include si alte metode.

În ce domenii este util să ştim cum ne putem antrena atenţia?

Creierul preia în orice moment, maximum 70% din informaţiile venind din mediu. O cantitate şi mai mică dintre acestea este şi analizată cu adevărat. Şi, un procent infim ajunge să fie memorat pe termen scurt. Pentru reţinerea pe termen lung, scorul este şi mai mic.

În ultima perioadă au apărut numeroase studii pe tema atenţiei. Pornind de la cercetări neurologice, au fost identificate o serie de strategii utile. Stiinta, a identificat exercitii, pentru cum ne putem antrena atenţia. Sunt vizate mai ales metode pentru o mai bună concentrare, focusare. Dar şi metode de selectare adecvată a informaţiei.

Specificul domeniului creează un anumit rol al atenţiei. În educaţie, atenţia trebuie să fie permanent orientată pentru a se asigura memorarea (SURSA: http://citeseerx.ist.psu.edu). În mediul de afaceri atenţia trebuie să fie gata oricând să treacă de la o sarcină la altă (SURSA: www.forbes.com). În sport aceasta trebuie să fie interiorizată, pentru utilizarea tuturor resurselor înmagazinate (SURSA: www.thesportjournal.org). În timp ce în mediul judecătoresc atenţia este necesar să fie cât mai rezistentă la factorii externi (SURSA: https://heinonline.org).

Ce tipuri de programe ne învaţă cum ne putem antrena atenţia?

Programele de training au orientări diferite. Sunt căutate îmbunătăţiri ale unor caracteristici punctuale ale atenţiei.

Alături găsiţi câte o scurtă descriere a factorilor de atenţie şi a rezultatelor vizate de fiecare. Ele sunt de mai multe tipuri. Cum ne putem antrena atenţia si ce rezultate vizam. Detaliem doar câteva dintre cele mai importante:

Programele de tip: Cum să ne antrenăm eficienţa atenţiei. Au ca element principal selectivitatea. Practic, atenţia este privită ca un fel de pâlnie. Participanţii învaţă cum să aleagă un număr limitat de informaţii. Doar elementele esenţiale ajung să treacă de acest filtru. Astfel resursele cognitive care vor efectua analiza, sunt utilizate mai eficient.
Programele de tip: Cum să ne antrenăm concentrarea. Au ca element principal menţinerea focusării pe un anumit subiect. Se urmăreşte construirea unor tipare de lucru. Ceea ce este important este adeziunea la plan. Nici unul dintre ceilalţi stimuli, nu trebuie să afecteze atenţia. În acest mod se pot obţine rezultate excelente în diferite domenii.
Programele de tip: Cum să ne antrenăm rezistenţa în timp a atenţiei. Au ca element principal robusteţea. Cu cât este mai lung un proiect, cu atât riscăm să ne pierdem atenţia pe parcurs. Uneori acţiunile pot fi etapizate şi atunci problema dispare. Însă, de multe ori, suntem angrenaţi în acţiuni de durată. Modul principal de lucru este aici, consecvenţa în urmărirea obiectivelor. Ne asumăm de la început că va dura. Axarea pe rezultate reprezintă modul de lucru. Un factor esenţial aici, este înregistrarea micilor succese. Astfel, resursele emoţionale sunt permanent refăcute (SURSA: https//www.researchgate.net).

Cum ne putem antrena atenţia când învăţăm?

Pentru învăţare de exemplu, atenţia este unul dintre cele mai importante atribute. Eficienţa şcolară este în mod direct relaţionată cu nivelul de atenţie al copiilor.

O primă soluţie este evitarea distragerilor. Protejarea acestora de sursele de distragere este greu de obţinut. Toate cercetările arată că excluderea telefonului în timpul orelor ajută. Însă zgomotul stradal poate să intervină mai departe. La fel orice intervenţie, a unui coleg, profesor. Astfel, izolarea de stimulii externi este limitată.

Altă soluţie, mai eficientă, poate fi implemementarea unor metode de predare cât mai atractive. Interactivitatea programelor, atât de discutată este un aspect. Dincolo de asta trebuie ţinut cont de nevoile tinerilor. Orientarea predării către scopuri pe care aceştia le văd utile, dă rezultate. Suntem mult mai atenţi la ceva care ne interesează cu adevărat. Şi reţinem mai uşor ceea ce ne este util. Alegem să facem un efort, dar trebuie să vedem şi rezultatele.

Mai mult, profesorii trebuie stimulaţi să fie la curent cu noutăţile din domeniu. Cercetări în neurologie şi neuropsihologie au obţinut rezultate incredibile. Subiectul, cum ne putem antrena atenţia este foarte actual. Au condus la apariţia unor programe eficiente de antrenare a atenţiei.

Cinci soluţii practice, pentru cum ne putem antrena atenţia

A invata cum ne putem antrena atenţia se face treptat. Câteva soluţii punctuale obţinute cu ajutorul studiilor aprofundate, sunt:

Simplificarea informaţiei. Suntem deja obosiţi de afluxul de stimuli. În loc să complicăm un subiect, este de preferat o abordare punctuală.
Schematizarea prezentărilor. Oferirea unui parcurs, sau cuprins chiar de la început. Astfel, cei interesaţi pot alege direct părţile interesante ale subiectului. În cazul în care vor avea nelămuriri, sau vor dori să aprofundeze, pot reveni la părţile lipsă.
Introducerea elementelor vizuale. Au ca rol atragerea atenţiei. Primim cele mai multe informaţii în acest mod. Accentuarea acestui tip de prezentare face materialul mai uşor de perceput.
Organizarea datelor. Utilizarea unor direcţii intuibile, ajută orientarea urmăririi subiectului. În acest mod, participanţii vor fi mai relaxaţi. Vor folosi mai puţine resurse în căutarea hărţii materialului. Şi se vor axa pe obiectivele de învăţare.
Multimedia. Deşi este o sabie cu două tăişuri, nu ne putem rupe de realitate. Internetul, multimedia, sunt atractive şi la modă. A nu le folosi este egal cu a fi învechit. Totodată, în acest mod se poate introduce subiecte intercalate. Se pot face relaţionări, care sprijină memorarea. Se creează mediul propice, stimulant pentru integrarea noilor informaţii.

Dacă vă interesează mai multe informaţii despre acest subiect, sau despre altele din domeniul psihologiei, neuropsihologiei şi cercetărilor de ultimă oră cu privire la comportamentul uman, vă invităm să accesaţi aici platforma noastră.