De ce apare depresia? Iata o intrebare pe care o avem multi dintre noi. chiar si astazi insa, un raspuns potrivit este totusi greu de dat.
Dificultatea evaluarii este data de cauzele acestei afectiuni, care implica un numar ridicat de factori. Nivelul psihologic, cel fiziologic, social, chiar si factorii de mediu ori cei conjucnturali, pot conduce la episoade depresive.
Cuprins articol „De ce apare depresia”
1. Care este realitatea cu privire la depresie.
2. De ce percepem atat de diferit starile negative.
3. Important este sa ne informam de ce apare depresia.
4. Semne initiale prin care poti sa recunosti depresia.
5. Alte indicii cu privire la depresie.
6. Efecte la nivel fizic ale depresiei.
7. Ce facem daca trecem printr-un episod depresiv.
Care este realitatea cu privire la depresie
Peste tot se spune ca depresia este o afectiune larg raspandita. Putem sa analizam, sa judecam si sa credem sau nu aceste rapoarte. Destule persoane sunt de parere ca depresia nu este ceva grav. Pentru aceste persoane, de ce apare depresia nu ar trebui nici macar sa fie o intrebare.
Pe de alta parte este de ajuns sa privim in jur. Ori, sa ne analizam propriile stari. Si ne putem da usor seama ca ne simtim din ce in ce mai tristi, mai dezamagiti, mai retrasi. Nu are sens sa discutam cauzele politice, sociale, financiare pentru situatia dificila de acum. Felul in care resimtim fiecare dintre noi dificultatile, ne este insa caracteristic.
Asadar, de ce unii trec mai usor peste toate iar altii sunt imediat pusi la pamant? De ce cunoscuti ori straini fac fata tuturor elementelor dificile ca si cum nu ar fi nimic? In acelasi timp, de ce pentru noi totul este atat de greu?
De ce percepem atat de diferit starile negative
Diferentele interindividuale, la nivel psihologic, nu sunt un subiect nou. Si, nici macar unul complicat sau dificil de inteles. In functie de anumite caracteristici personale, putem reactiona mai stabil sau mai violent in anumite situatii; aici ma refer la robustetea ori stabilitatea psihologica.
La fel, atunci cand ne confruntam cu o problema, fiecare abordam diferite metode de rezolvare; ca atare putem da dovada de flexibilitate, ori de creativitate.
Si, nu in ultimul rand, putem avea niveluri variate de optimism; si evident de incredere, ori stima de sine. Daca ne aflam in situatia mai rea, trebuie sa ramanem totusi obiectivi.
Disperarea, teama, lipsa de reactie, vor dauna in orice doza. Dimpotriva, atitudinea proactiva poate fi salvatoare. Constientizarea chiar si a problemelor si infruntarea lor, reprezinta in primul rand o proba de curaj. Este dificil sa recunoastem, chiar si fata de noi, ca suferim de depresie. Cu atat mai greu este fata de cei din jur.
Totusi, cum ne dam seama daca trecem printr-un episod depresiv?
Supararile, de moment sau permanentizate, sunt identice cu depresia? Uneori disperarea provocata de situatii de viata reale, se incadreaza in aceasta categorie? Observarea unor simptome, chiar si a unora reale, confirmate de un specialist, inseamna ca ne aflam in sitautii de risc? Si ce facem daca simtim acest lucru?
Puteţi căuta mai multe informaţii despre acest subiect sau altele similare direct pe platforma noastră, accesând acest link!
Important este sa ne informam de ce apare depresia
Cunoasterea in domeniul psihologiei a evoluat foarte mult, ca atare si metodele de diagnostic ale depresiei s-au imbunatatit simtitor. Respectiv metodele de interventie sunt mult mai eficiente. Important este ca si noi, individual, sa ne informam cu privire la depresie.
Care sunt factorii de risc. Care sunt episoadele afectiunii. Cum se manifesta aceasta si cum o putem recunoaste. Iata o serie de intrebari care trebuie sa ne apara in minte daca intuitia ne indeamna. Increderea in propriile constientizari este una dintre cele mai puternice unelte de vindecare. Orice risc pe care il intrezarim, orice stare pe care o simtim, trebuie tratata cu seriozitate.
Informarea este primul pas al oricarei actiuni. Daca ne referim la depresie, exista numeroase surse stiintifice pe care le putem aborda (SURSA: https://osf.io). Spre exemplu, accesand link-ul urmator puteti avea acces la o intreaga biblioteca online cu lucrari pe aceasta tematica (SURSA: https://www.gale.com). Probabil nu vom descoperi o explicatie 100% reala, de ce apare depresia. Insa ne vom cunoaste mai bine si ne vom intelege mai bine starea reala. Asta daca suntem sinceri fata de noi insine.
Semne initiale prin care poti sa recunosti depresia
O serie de simptome iti pot indica daca treci printr-o stare, sau printr-un episod depresiv. Acestea sunt mai usor, sau mai dificil de indentificat din partea celui afectat. Totodata pot fi usor confundate si cu simptome ale altor afectiuni. Din acest motiv este indicat sa apelam la un specialist, la un psiholog, daca ne punem intrebari cu privire la starea noastra.
O serie de indicii pot fi observate in actiunile zilnice. Cateva dintre cel mai des intalnite stari negative sunt:
– Stare de tristete si deznadejde generalizata. Evident plansul si izolarea apar imediat. Practic nu vezi ca ar exista motive de bucurie. Totul in jur iti apare in negru. Poti simti un imens gol interior. Si atat prezentul cat si viitorul par complet lipsite de perspective.
– Lipsa de energie si apatia. Practic daca treci printr-un episod depresiv te poti simti lipsit complet de energie. Nimic nu te mai intereseaza si nu te mai motiveaza. Nu vrei decat sa stai si sa lancezesti.
– Frustrare si nervozitate. Acestea apar si ca forma de nemultumire personala. Felul in care te simti este unul neplacut. Simptomele sunt nepotrivite atat la nivel fizic cat si psihic. Nu iti place de tine, persoana care esti, care devii in asemenea stari. Uneori vrei sa ai mai multa putere dar iti dai seama ca, efectiv nu poti face fata depresiei.
Alte indicii cu privire la depresie
Fata de simptomele de mai sus, si alte indicii pot fi utile in autoevaluarea starii psihologice. Iar acest lucru este util de exemplu daca ne gandim sa mergem la un psiholog, ori sa ne facem alte tipuri de analize.
Printre acestea pot fi:
– Pierderea interesului pentru activitati care inainte iti placeau. In astfel de perioade poti sa nu mai faci rutina ta obisnuita. De exemplu daca inainte mergeai la sala, acum nu mai vrei sa faci asta. Nu iti displace, insa efectvi nu consideri ca efortul mai merita.
– Ganduri recurente, care revin in nenumarate forme si de numeroase ori. Practic nu ne putem desprinde de uele idei. Chiar ajungem sa crestem proportiile unor amanunte, pana ce acestea devin insuportabile (SURSA: Köhler, JAMA psychiatry, 71(12), 2014.).
Efecte la nivel fizic ale depresiei
Depresia poate sa conduca chiar si la manifestari fiziologice, medicale, reale. Si nu ma refer la forma ei agravata, la episodul depresiv major.
Ci, efectele psihologice se pot transmite asupra corpului chiar din stadiile incipiente ale bolii.
– Dureri inexplicabile si boli pot sa apara in astfel de perioade. De exemplu durerile de cap sunt frecvente in astfel de situatii. La fel si durerile de spate, sau de incheieturi. Acestea vin si pe fondul unui surmenaj fizic si psihic. Dar si a unei lipse de miscare, sau a unor pozitii corporale incorecte. Pe de alta parte somatizarea, este un factor secundar al depresiei (SURSA: Von Korff, M., & Simon, G., 1996).
– Lipsa somnului mergand pana la insomnie, reprezinta un comportament aproape generalizat. Uneori ne trezim sa mancam, sau efectiv ne lasam cuprinsi de ganduri negative. Ne facem griji, ne temem, ne facem scenarii. Toate ne tin treji, ne strica somnul in astfel de momente. Aceasta merge impreuna si cu lipsa apetitului si scaderea accentuata in greutate. Se intampla sa nu ne mai fie fome, ori sa ne simtim mai bine nemancand. Putem face asta atat pentru intervale de timp scurte, cat si pentru unele mai extinse.
– Perceptia devalorizanta la adresa noastra. Apare mai ales datorita comparatiilor cu alte persoane. Dar si a unei involutii reale a starii psihologice, materiale si chiar financiare care sunt atrase in perioadele depresive. Comparatiile in general reprezinta actiuni profund negative intrucat sunt contextuale. Daca simti ca altcineva a reusit acolo unde tu dai gres, nu inseamna ca intelegi cum a reusit persoana respectiva sa ajunga la acel rezultat. Insa acest lucru, pe cat este de usor de inteles in starile normale, devine extrem de dificil, chiar aproape imposibil pentru depresivi.
Ce facem daca trecem printr-un episod depresiv
In prezent exista numeroase tratamente care ne pot ajuta sa traversam starile de anxietate accentuata si de depresie. Pe de o parte sunt celebrele antidepresive a caror raspandire a crescut in deceniul trecut. O serie de opinii pro si contra sprijina sau resping folosirea acestor medicamente. Important este sa nu luam direct aceste medicamente, ori suplimente. Indicat este ca inainte de a apela la aceasta resursa, sa consultam un specilist.
Terapiile psihologice se dovedesc din ce in ce mai eficiente in tratarea depresiei. Daca in deceniile trecute curentele terapeutice interveneau la nivelul general al afectiunii, tot mai mult acum se pune accent pe interventiile personalizate (SURSA: https://www.ncbi.nlm.nih.gov). Acestea pun clientul in prim planul intregului parcurs terapeutic. Rolul specialistului nu mai este cel de sfatuitor si nici de ascultator neimplicat. Acesta devine din ce in ce mai mult un sprijin si un mediator, alaturi de care persoana se descopera si isi controleaza actiunile.
Meditatia si viata sanatoasa reprezinta un alt mod de a combate activ depresia. Indiferent daca vorbim de credinta, de energii sau de pasiuni, orice tip de activitate care ne linisteste si ne deconecteaza de la cotidian este utila. Depresia, ca si alte afectiuni inrudite, induce persoanei o stare de apatie. Aceasta nu provoaca, dar mentine si amplicia multe dintre simptomele depresiei. A fi implicat, a avea initiative, motiveaza si schimba perspectiva. Gandirea trece de la boala, la vindecare!
Dacă găseşti acest articol ca fiind interesant şi vrei să primeşti mai multe informaţii utile din domeniul psihologic, abonează-te aici la newsletter-ul nostru!
Bibliografie
Köhler, O., Benros, M. E., Nordentoft, M., Farkouh, M. E., Iyengar, R. L., Mors, O., & Krogh, J. (2014). Effect of anti-inflammatory treatment on depression, depressive symptoms, and adverse effects: a systematic review and meta-analysis of randomized clinical trials. JAMA psychiatry, 71(12), 1381-1391.
Von Korff, M., & Simon, G. (1996). The relationship between pain and depression. The British Journal of Psychiatry, 168(S30), 101-108.
Surse online
https://www.gale.com/intl/databases-explored/social-issues/depression
https://osf.io/825c6/
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5852728/
