Sunt eficiente metodele de antrenare atenţiei? Ce sunt acestea de fapt? Ce au în
componenţă? Cum lucrează? Sau reprezintă doar nişte produse strict comerciale? Ne pot ajuta
ele cu adevărat? Sau au doar menirea unor cheltuieli inutile? Iată numai şapte întrebări la care
ne gândim când vedem anunţuri de acest tip.
CUPRINS ARTICOL
Articolul este structurat în trei părţi. Parcurgerea lui va dura maxim cinci minute. Veţi
găsi atât surse utile de informaţii cât şi ponturi de antrenament, free, eficiente şi aplicabile
acasă.
Prima parte include o analiză a cauzelor, situaţiei din prezent şi pericolelor cu privire
la atenţie.
A doua parte vizează explicaţiile teoretice şi ştiinţifice pentru care nu reuşim să ne mai
concentrăm.
Iar a treia parte include mai multe moduri prin care ne putem antrena atenţia:
- Schimbarea obiceiurilor
- Jocuri si tehnici emoţionale
- Tehnici neuropsihologice verificate ştiinţific
De ce apar reclame privind metodele de antrenare a atenţiei
Lipsa atenţiei a devinit o caracteristică în ultimii ani. Pe de o parte se datorează
lacunelor în privinţa controlului personal. Pe de altă parte, pare tot mai puţin important să fim
prezenţi în viaţa de zi cu zi. Indiferent dacă trebuie să luăm o decizie. Privit din exterior, acest
trend ar putea fi uşor confundat cu un mod de preluare a controlului individual.
Într-un mod mai mult sau mai puţin făţis se pune accent pe distragere. Nu doar
companiile au impus acest trend. Având evident interesul creşterii vânzărilor de produse şi
servicii. Social media este poate cel mai bun exemplu în acest sens. Aici, captarea atenţiei
utilizatorului reprezintă cea mai importantă misiune a echipelor.
Însă şi societatea pare cumva îndreptată în aceiaşi direcţie. Înclusiv în ceea ce priveşte
viaţa de cuplu, de familie.
A. Pare mai important să lăsăm grijile şi atenţia către maşini. Dacă ne gândim
numai la timpul petrecut alături de iubit, sau iubită. La fel şi când vrem ne distrăm, să
muncim, să facem orice.
B. Ni se sugerează că „nu trebuie să mai fim” acolo. Apare din ce în ce mai des
ideea absenţei. De atenţie şi chiar de participare. Putem fi oriunde altundeva. Ba chiar, este
indicat să fim în altă parte. Cu mintea şi cu sufletul. Numai acolo unde este nevoie de noi, nu!
Sunt necesare metodele de antrenare a atenţiei?
Te poţi considera o persoană atentă, sau mai degrabă distrată? În ultima vreme îţi dai
seama că eşti mai puţin atent? Ţi s-a întâmplat recent să nu fii pe fază la anumite discuţii? Ori
să pierzi amănunte, date, informaţii, lucruri importante? Îţi este tot mai greu să rămâi focusat
pe câte un proiect? Sau dacă faci asta oboseşti foarte repede şi inexplicabil uneori?
Toate acestea pot fi simptome ale unui deficit de atenţie. În forma uşoară, sau acută,
simptomele sale afectează multiple aspecte din viaţa noastră. Necesităţile personale, de lucru,
familiale, sunt deopotrivă supuse riscurilor. La o simplă cuantificare a pierderilor, lipsa
atenţiei se dovedeşte unul dintre defectele noastre majore.
Dacă ar fi să ne gândim numai la cauzele accidentelor de maşină observăm influenţa
atenţiei. Majoritatea lovirilor nu au legătură cu priceperea şoferilor. Şi nici cu vremea, cu
starea tehnică a vehiculelor, sau a drumurilor. Cele mai relevante sunt deciziile umane şi
capacitatea de reacţie. Iar, la acest capitol statisticile sunt cu adevărat îngrijorătoare:
- Aproximativ 94% din toate accidentele rutiere sunt cauzate de erori umane.
- Şi, cauza principală este distragerea la volan (SURSA: https://www.wkw.com ).
Sunt un exemplu tipic. Îmi lipsesc metodele de antrenare a atenţiei
Când cineva spune, sau face ceva şi tu nu îţi aminteşti, înseamnă că ai o problemă. La
fel şi când nu reacţionezi la timp, sau cum ar trebui. Aceasta poate fi de memorie, sau de
atenţie. Iar mie, mi s-a întâmplat deseori să mă simt defazat. De atâtea ori încât după un timp
am început să îmi fac chiar analize.
În primul rând m-am gândit că nu fac eforturi suficiente. Că sunt eu mai delăsător, cu
lucruri care dealtfel ar trebui tratate cu importanţă. Am înţeles însă repede că altul este
motivul neatenţiei.
Apoi m-am gândit că mi se întâmplă ceva la nivel emoţional. Că trec printr-o etapă
care mă blochează. Şi aici am dat vina cam de fiecare dată pe relaţionările cu ceilalţi. Deşi,
evident că nici aceasta nu a fost cauza.
Am luat în calcul şi posibilitatea unei boli. O afecţiune, nouă sau genetică. fază m-am
informat! Am purtat discuţii cu diverşi specialişti. Printre cauze mi s-a spus că aş putea fi
anxios, ori depresiv. Sau, că sufăr de tulburarea de deficit de atentie şi hiperactivitate
(ADHD). M-am gândit inclusiv la demenţă. Fie ea naturală, sau digitală.
De ce facem acţiuni în mod automat şi ne pierdem atenţia
Un mod important de a clasifica atenţia este raportând-o la procesele mintale
implicate. Gradul de alocare a resurselor cognitive conduce la rapoarte diferenţiate de analiză.
Creierul rămâne totuşi un mecanism cu o pronunţată tendinţă de economisire energetică.
Simplu spus, dacă facem o acţiune în mod automat, înseamnă că nu îi alocăm resurse
cognitive majore. Ajungem la astfel de comportamente în principal ca efect al obişnuinţei. Ele
fac parte din procesele cerebrale normale. Însă, cu cât acţiunile devin mai automatizate, cu
atât sunt mai greu de controlat.
În funcţie de gradul de conştientizare, atenţia poate fi:
a) Involuntară – în care atenţia este atrasă de un obiect, persoană, fără să fi dorit
sau aşteptat acest lucru (aceasta se întâmplă doar cu lucrurile care ne interesează şi care ne
produc stări importante, plăcute sau neplăcute).
b) Voluntară – în care atenţia este orientată în mod voit către o ţintă (reprezintă un
efort cognitiv şi o evoluţie mintală, menită să asigure succesul concurenţial pentru
supravieţuire, prin perfecţionare şi rafinare).
c) Postvoluntară – în care atenţia este deja un obicei, o deprindere puternică
(aceasta se formează prin educaţie, şi este cea mai avansată şi mai puternică formă de atenţie,
întâlnită de exemplu în cazul sportivilor de performanţă).
Ce înseamnă şi cum lucrează metodele de antrenare a atenţiei
Orientarea atenţiei face referire la modul în care funcţionează mintea. Întrucât
capacitatea umană de menţinere a atenşiei este foarte limitată. De exemplu nu reuşim să ne
focusăm decât -….. asupra unei…. Prin conceperea unui plan de exemplu, înainte de a începe o
acţiune, ne determinăm creierul să nu se abată de la o cale stabilită. Practic îi spune, îl
obligăm să meargă drept, de la iniţiere către un scop. Cu cât ne autoeducăm să fim orientaţi,
reuşim singuri să ne concentrăm atenţia. In funcţie de interesul de moment, aceasta se poate
îndrepta către introspecţie, către lucru efectiv, ori către primirea de date.
În funcţie de orientarea atenţiei, aceasta poate fi:
a) Internă – în care atenţia este orientată către propria persoană şi conştiinţă, către
propriile gânduri, emoţii, reacţii. De exemplu când vrem să găsim mintal o soluţie la o
problemă şi ne rupem de ce e în jur.
b) Externă – în care atenţia se îndreaptă către mediul în care persoana acţionează,
din care pot să intervină ameninţări, oportunităţi. De exemplu când luăm o hotârâre şi
începem să o punem în aplicare. Atunci nu mai lăsăm nimic să ne deturneze de la obiectivul
propus.
c) În aşteptare – în care aşteptăm finalizarea sau începerea unei acţiuni, şi întreaga
atenşie este captivată de această situaţie de tranziţie. Atunci când rămânem în stand by. Nu ne
referim aici la ezitare. Ci la simplu fapt că în timpul cât aşteptăm, analizăm noi informaţii, ne
pregătim.
Cum ne putem îmbunătăţi atenţia prin schimbarea obiceiurilor
Dacă simţim că avem de-a face cu astfel de simptome este util să facem o serie de
schimbări în viaţa noastră. Există numeroase metode prin care ne putem îmbunătăţi nivelul de
atenţie. Este indicat să apelăm la acestea înainte de stimulente.
Pe de o parte sunt obiceiurile care trebuie menţinute cât mai naturale. Somnul, odihna
şi alimentaţia sunt extrem de importante şi în orientarea atenţiei. La fel şi exerciţiul fizic
moderat. Excesul de substanţe, de alcool, trebuie eveitate în mod evident. Chiar şi cafeaua, un
neurostimulant eficient, trebuie consumată cu limită. În caz contrar efectele sale benefice, se
inverseză.
Latura emoţională este şi ea foarte importantă. Lucrurile devin mai uşoare dacă scopul
ne trezeşte latura afectivă. Atunci concentrarea sau orientarea atenţiei se produc cu uşurinţă.
În plus pot fi menţinute perioade îndelungate de timp. Asta ni se întâmplă când ieşim cu
prietenii. Ori pur şi simplu când ne relaxăm. În astfel de situaţii ne este uşor să ne amitim
orice.
Cum ne putem îmbunătăţi atenţia prin jocuri şi tehnici ştiinţifice
Apoi, avem la dispoziţie cursuri şi traininguri. Multe sunt inclusiv online. Cu ajutorul
acestora învăţăm cum să ne inducem şi menţinem focusarea. Practicile în acest sens pot
include elemente tehnice, destul de avansate. O sursă utilă în acest sens găsiţi şi aici:
https://mct-institute.co.uk .
Antrenarea atenţiei poate fi şi plăcută, prin utilizarea unor aplicaţii şi jocuri online. Cu
siguranţă mulţi copii sunt pasionaţi de jocuri. La fel şi unii adulţi. Vă recomand să îi
direcţionaţi spre platforme care asigură antrenarea atenţiei în moduri neobişnuite. Ar reuşi în
acest mod să folosească timpul într-un mod productiv. O sursă utilă în acest sens găsiţi şi aici:
https://www.brainhq.com .
Tehnicile psihologice sunt diverse în acest sens.
A. Pe de o parte avem Tehnicile cognitive, care apelează la un control motivat al
orientării congniţiei. Relevante sunt metodele MCT şi ATT. O sursă utilă în acest sens găsiţi
şi aici: https://www.frontiersin.org .
B. Iar pe de altă parte avem o serie de Tehnici emoţionale, care includ mai
degrabă focusarea atenţiei involuntare. Cea mai cunoscută este meditaţia, practica
mindfulness. O sursă utilă în acest sens găsiţi şi aici: https://www.researchgate.net .
Ce sunt tehnicile metacognitive de antrenament a atenţiei
Tehnicile neuro de antrenare a atenţiei sunt o noutate în domeniu. Acestea au fost
verificate în mod ştiinţific din punct de vedere al eficienţei. Una dintre cele mai cunoscute şi
dezvoltate metode este ATT.
Iată pe scurt informaţiile utile despre paternurile cerebrale:
- Undele Alfa au frecvenţe cuprinse între 7şi 13Hz. Sunt înregistrate atunci când
suntem calmi şi liniştiţi. Sunt predominante în stari de concentrare. Ele indică o atenţie
focalizată către exterior şi implicată în rezolvarea de sarcini. Totodată se manifestă şi cazul
stărilor de meditaţie dinamică. - Undele Beta au frecvenţe cuprinse între 13 şi 30Hz. Sunt înregistrate atunci
când facem calcule, când organizăm activităţi şi idei. Sunt predominante în stările de veghe.
Ele indică atenţia orientată către acţiunile externe, menite să furnizeze rezultate concrete. Au
rol în organizarea cognitivă a universului individual. Se manifestă îndeosebi în activităţile de
satisfacere a nevoilor primare, de siguranţă a vieţii. - Undele Theta au frecvenţe cuprinse între 3 şi 7Hz. Sunt înregistrate atunci când
facem vizualizări, când suntem cerativi şi imaginativi. Sunt predominante în timpul somnului
paradoxal (REM). Sunt asociate cu apariţia viselor. Rezultate similare pot fi atinse şi în stările
de calm şi armonie. Au rol în cunoaşterea intuitivă a lumii interioare, introspective. - Undele Delta au frecvenţe cuprinse între 0.1 şi 3 Hz. Sunt înregistrate în stările
de relaxare psihosomatică profundă. Sunt predominante în timpul somnului profund, fără vise.
Pot totodată să apară şi în cazul stărilor de extaz maxim. Sunt cunoscute şi ca aparţinând
trăirilor mistice, religioase.
Cât de eficiente sunt tehnicicile metacognitive de antrenament a atenţiei
Tehnica de antrenament a atenţiei ATT este o terapie metacognitivă. Aceasta are
scopul de a reduce atenţia introspectivă şi de a creşte controlul executiv. Se lucrează cu cele
patru tipuri de cerebrale. Scopul este de îmbunătăţire a frecvenţelor benefice şi reducere a
celor nocive.
Un studiu aprofundat efectuat pe 36 de voluntari. În urma testelor s-au observat
modificări ale activităţii cerebrale din zonele fronto-parietale. Aceste reţele sunt asociate cu
controlul atenţional de sus în jos. Astfel, tehnica ATT produce îmbuntătăţiri ale undelor
cerebrale Alfa şi Beta. Undele Delta şi Theta nu au fost afectate, au rămas statice.
Rezultatele sugerează eficienţa metodei. Îmbunătăţirile apar chiar de la prima şedinţă
de antrenament a atenţiei. Înregistrările EEG indică modificarea semnificativă a undelor Alfa
şi Beta tonice, din reţelele frontoparietale. Acestea sunt recunoscute ca fiind implicate în
controlul atenţional şi executiv, Top Down. Tehnica ATT amplifică în mod semnificativ
modificările de strategie cognitivă executive adaptive. În detrimentul celor dezadaptive.
Efectul specific este diferit faţă de alte forme de intervenţie, precum mindfulness sau
meditaţia.
SURSE PRINCIPALE
https://www.wkw.com/auto-accidents/blog/10-common-causes-traffic-accidents/
https://mct-institute.co.uk/attention-training-technique/
https://www.frontiersin.org/articles/10.3389/fpsyg.2018.01768/full
https://www.brainhq.com/why-brainhq/about-the-brainhq-exercises/attention/
https://www.researchgate.net/publication/294285755_Mindfulness_and_Training_Attention
SURSE ACADEMICE
Capobianco, L., Morris, J. A., and Wells, A. (2018). Worry and rumination: do they
prolong physiological and affective recovery from stress? Anxiety Stress Coping 31,
291–303. doi: 10.1080/10615806.2018.1438723
Fergus, T. A., Wheless, N. E., and Wright, L. C. (2014). The attention training
technique, self-focused attention, and anxiety: a laboratory-based component study. Behav.
Res. Ther. 61, 150–155. doi: 10.1016/j.brat.2014.08.007
