Problemele de atenţie la adulţi sunt tot mai dese. Alături de memoria tot mai slabă, reprezintă două dintre cele mai neplăcute aspecte ale îmbătrânirii. Mai rău este că, odată cu înaintarea în vârstă, acestea par să intervină în tot mai multe aspecte ale vieţii.
Fiecare dintre noi le trăim. Azi scăpăm din vedere ceva insignifiant, mărunt. Mâine ceva mai important, poate o sarcină la locul de muncă, sau pentru un apropiat. Iar peste ceva timp ne trezim că ne este imposibil să ne concentrăm.
Problemele de atenţie la adulţi sunt datorate sarcinilor zilnice cărora trebuie să le facem faţă. Unor eventuale afecţiuni şi probleme medicale. Diferitelor situaţii stresante, agasante, deranjante cărora trebuie să le facem faţă. Dar şi reducerii treptate, fireşti, a performanţelor cognitive, odată cu înaintarea în vârstă.
CUPRINS ARTICOL
- Semne uzuale care indică probleme de atenţie
- Cum pot fi recunoscute problemele de atenţie la adulţi
- Când apar şi cum evoluează deficitele atenţie
- Factori care prezic apariţia problemelor de atenţie
- Cum sunt explicate problemele de atenţie
- Cum ne afectează problemele de atenţie
- Cum putem ameliora problemele de atenţie când sunt deja grave
- Cum putem ameliora problemele de atenţie când nu sunt agravate
- Metoda 1 – Modifică stilul de viaţă pentru îmbunătăţirea concentrării
- Metoda 2 – Practică exerciţii mintale pentru îmbunătăţirea concentrării
- Concluzie articol.
Semnele care indică afectarea atenţiei, sunt multiple.
Însă pot fi uşor trecute cu vederea, datorită ritmului prea alert în care ne desfăşurăm viaţa. Sarcinilor numeroase pe care trebuie să le îndeplinim acasă şi la serviciu, nu lasă nici ele timp să analizăm cât de atenţi suntem.
Iată câteva indicii banale, care ne pot spune că lucrurile au scăpat, sau urmează să scape de sub control:
- Incapacitatea de a mai sesiza detaliile, uneori chiar şi cele care sunt evidente şi se află în faţa noastră. Acest lucru este cu atât mai frapant cu cât, înainte poate eram persoane mega-focusate pe detalii,
- Obiceiul de a începe sarcini noi, înainte de finalizarea celor anterioare. Şi aici, un semnal de alarmă este dat de alarmă poate fi schimbarea obiceiului. Adică de la persoane care urmam etapele clare în toate activităţile, ajungem să sărim paşi,
- Neglijenţa manifestată atât la capitole care ţin de mediul personal, cât şi la unele din public, este una dintre cele mai vizibile schimbări. Se poate manifesta de exemplu la capitolul vestimentar, sau la modul în care păstrăm ordinea în casă. Deşi punem pe seama grabei, această modificare comportamentală ţine şi de pierderea capacităţilor atenţionale.
Cum pot fi recunoscute problemele de atenţie la adulţi
Simptome comportamentale ale problemelor de atenţie la adulţi, pot fi:
- Focusare limitată pe sarcină,
- Impulsivitate crescută,
- Activităţi dezordonate,
- Organizare limitată,
Simptome emoţionale ale problemelor de atenţie la adulţi, des întâlnite:
- Frustrare ridicată,
- Agitaţie permanentă,
- Nelinişte acutizată,
- Teamă manifestă,
Simptome cognitive ale problemelor de atenţie la adulţi, amintim:
- Dificultăţi de soluţionare,
- Orizont temporal limitat,
- Dificultăţi de planificare,
- Dificultăţi de prioritizare,
Când apar şi cum evoluează deficitele atenţie
Problemele de atenţie par a avea rădăcini în copilărie. Se consideră că diagnosticul ADHD în copilăria timpurie, este un bun predictor al problemelor de atenţie la adulţi. Pe lângă faptul că evoluează odată cu vârsta, simptomele par să persiste pe întreaga durată a vieţii.
Diferenţe de manifestare există între adulţi şi copii. Hiperactivitatea scade odată cu înaintarea în vârstă, datorită degradării biologice. Reducerea capacităţii de focusare pe de altă parte se datorează atât limitelor cognitive, cât şi numărului de sarcini asociate vârstei.
Importante sunt nu doar efectele imediate, ci şi cele de durată. Printre riscurile asociatei deficitului de atenţie, cele mai cunoscute sunt eşecul profesional şi relaţional. Totodată, percepţia lipsei de control poate cauza şi probleme de integrare socială, abuz de substanţe şi chiar delicvenţă.
Factori care prezic apariţia problemelor de atenţie
Pe lângă cauzele principale enumerate mai sus, atenţia poate fi diminuată de anumiţi factori de risc. Aceştia ţin de specificul psihologic şi de stilul de viaţă al persoanei. Inclusiv consumul de medicamente ori substanţe şi chiar factori externi, precum căldura exagerată, sau traficul aglomerat, pot scădea mult nivelul nostru de atenţie.
Cunoaşterea propriilor capacităţi este foarte importantă atât pentru starea de bine, cât şi pentru siguranţa noastră şi a celorlalţi. O plimbare cu copilul în parc, de exemplu, se poate dovedi un real pericol pentru micuţ, dacă ştiindu-ne neatenţi nu facem nimic să ne focusăm.
La fel, când suntem la volan, lipsa de atenţie într-o intersecţie poate conduce la accidente cu consecinţe negative pentru noi sau ceilalţi. Deşi numărul acestor factori este foarte mare, atenţia poate fi redusă şi de:
Consumul de alcool, medicamente, sau alte substanţe,
Lipsa de odihnă, în special privarea de somn,
Alimentaţia şi stilul de viaţă nesănătoase,
Elementele cauzatoare de stres şi anxietate,
Canicula, frigul extrem, poluarea fonică
Cum sunt explicate problemele de atenţie
Imposibilitatea de concentrare reprezintă doar o manifestare a problemelor de atenţie. Alte efecte pot fi de natură emoţională, precum irascibilitatea şi anxietatea. Sau, de natură comportamentală precum hiperactivitatea şi implicarea multiplă. Distractivitatea este incapacitatea persoanei de a-ţi orienta şi menţine atenţia asupra unei sarcini sau idei. Dicultăţile pot fi temporare sau permanente.
Apariţia acestor probleme poate avea multiple cauze. Potrivit celor mai multe cercetări, ereditatea, genetica, jocă roluri esenţiale în apariţia deficitelor de atenţie. Deficienţe în lanţul de producere şi transmitere dopaminergică, afectează comunicarea la nivelul neurotransmiţătorilor. Între persoanele diagnisticate cu ADHD şi cele fără acest sindrom, studiile de neuroimagistică indică chiar şi diferenţe fiziologice.
Alte cauze pot fi de natură socială. Implicarea în numeroase activităţi, de multe ori efectuate în paralel, ne transformă pe toţi în persoane cu probleme de atenţie. Un stil de viaţă dezordonat ne poate afecta deasemenea. Totodată fumatul în timpul sarcinii este cunoscut ca declanşator al problemelor de atenţie. Similar şi stilurile parentale improprii, situaţiile familiale traumatizante, etc.
Cum ne afectează problemele de atenţie
La adulti, problemele de atenţie sunt mai greu de diagnosticat. Cu atât mai dificil este să stabilim limita între ce este normal sau anormal. Ori, între ce ţine sau nu, de greşelile fireşti şi poate fi pus pe seama activităţilor întreprinse de adulţi. Respectiv face parte dintr-un comportament vădit impropriu şi nociv.
Oricare dintre noi putem recunoaşte că am avut, sau avem „simptome” ale problemelor de atenţie. Problemele de concentrare sau de menţoinere a focusului pe o sarcină, lipsa de organizare şi efectuarea unor activităţi în mod dezordonat, neliniştea că vom da greş sau nu vom finaliza la timp. Iată tot atâtea elemente care ne pot caracteriza drept „bolnavi” şi fără scăpare.
Indiferent dacă le recunoaştem sau nu, aceste probleme există şi ne afectează vieţile. Lapsusuri şi erori, incapacitatea de a decide, faptul că nu ne putem face planuri. Sau depăşirea termenelor limită, anularea unor întâlniri, impulsivitatea dusă la extrem până la accese de furie. Preferăm de multe ori să le trecem cu vederea. Însă la un moment dat, problemele de atenţie devin vizibile. Şi unele chiar se agravează până le distrug vieţile.
Cum putem ameliora problemele de atenţie când sunt deja grave
Există cazuri în care problemele de atenţie ne afectează în mod negativ viaţa. În astfel de situaţii este recomandat să apelăm la ajutorul unui psihoterapeut. Acesta poate diagnotica cu acurateţe tipul de afecţiune şi ne poate ajuta în alegerea abordării potrivite. La nivel general, în funcşie de gravitatea situaţiei, intervenţiile pot include programe psihoterapeutice şi chiar intervenţii medicamentoase.
Studiile indică Terapia cognitiv-comportamentală (CBT) ca fiind cea mai eficientă metodă terapuetică, în cazul adulţilor cu deficit de atenţie. În cadrul acestor şedinţe, persoanele exersează strategii de programare, organizare şi control. Printre elementele incluse sunt metodele de a face liste şi urma un program, de abordare în funcţie de priorităţi, de stabilire a obiectivelor. Un accent deosebit este acordat creşterii nivelului de atenţie prin creşterea rezistenţei la distrageri, dar şi pe sporirea capacităţilor de autocontrol emoţional.
În cazurile limită, pot fi prescrise inclusiv medicamente. Stimulantele producerii de dopamină şi noradrenalină, sunt cele mai des utilizate întrucât optimizează mediul bio-chimic din creier. Se menţine astfel un nivel echilibrat de atenţie şi o influenţă mai scăzută a impulsurilor fundamentale. Acești neurotransmițători contribuie la menținerea nivelului de atenție și la un proces de gândire mai puțin dominat de impulsuri. Reducerea activităţii fizice, creşterea nivelului de tolerenţă la frustrare şi a rezistenţei la factorii de stres, acţionează în tandem cu sporirea nivelului de concentrare şi atenţie.
Cum putem ameliora problemele de atenţie când nu sunt agravate
Aşa cum am precizat, metodele de mai sus se pretează cazurilor de afectare profundă a vieţii. Unde o persoană de exemplu îşi pierde jobul, datorită omiterii unor aspecte importante. Sau, unde se ajunge la divorţ datorită ieşirilor nervoase pe fondul neatenţiei. Pe de altă parte, acolo unde atenţia ne este afectată, dar nu în mod substanţial, există numeroase metode la îndemână chiar acasă.
Regula de bază atunci când vrem să ne antrenăm atenţia este simplă. Trebuie să exersăm ordinea şi implicarea. Creierul poate fi învăţat, educat să nu se lase influenţat de alţi factori decât cei importanţi. În funcţie de stilul de viaţă şi de preferinţele fiecăruia, orice activitate care pune „mintea la treabă” va da rezultate.
Deşi pare uimitor, practicarea chiar a jocurilor online poate fi benefică. Aceasta stimulează aceiaşi centri neurologici ai mişcării, memorării şi planificării implicaţi în mecanismul atenţional. La fel, orice nouă pasiune pe care te decizi să o urmezi acum, poate fi un antrenament excelent pentru concentrare şi coordonare.
METODA 1 – Modifică stilul de viaţă pentru îmbunătăţirea concentrării
Hrănirea adecvată şi mai ales bine selectată – conţinutul meselor este foarte important atunci când discutăm despre performanţe, indiferent dacă sunt cognitive sau corporale. Pentru a ne îmbunătăţi atenţia este indicat să consumăm alimente care reduc tensiunea arterială. Potrivite sunt şi alimentele cu un conţinut scăzut de zahăr, fructele, legumele şi uleiul de peşte.Gingsengul şi complexele de vitamina B, deasemenea ajută în acest caz.
Hidratarea adecvată, însă limitarea consumului de alcool şi cafea – alcoolul, aşa cum bine se ştie, are efect dezinhibant şi motivaţional, care reduce atenţia. În acelaşi timp cafeaua, sporeşte nivelul de atenţie şi impulsivitatea.
Odihna suficientă şi limitarea nivelului de stres – lipsa orelor de somn, în special a celor din timpul nopţii, conduce inevitabil la dereglări ale sistemului cognitiv şi endocrin. Un nivel ridicat de oboseală produce confuzie, dezorientare, pierderi de memorie. În acelaşi timp odată cu factorii de stres este activată reacţia de luptă sau fugi. Ambele efecte pot fi combătute prin practicarea exerciţiiţor de respiraţie, sau a meditaţiei.
METODA 2 – Practică exerciţii mintale pentru îmbunătăţirea concentrării
Practicarea sportului şi a activităţilor fizice – exerciţiile fizice de orice tip au avantaje şi pentru sănătatea mintală. Acestea reglează presiunea sangvină şi contribuie la oxigenarea creierului. Cantităţile de adrenalină din timpul exerciţiilor, sunt echilibrate după finalizarea mişcării, de hormonii relaxării şi plăcerii. Timpul de reacţie şi capacităţile de planificare şi ordonare, sunt şi ele mult îmbunătăţite.
Introducerea unor schimbări în obiceiurile zilnice – simpla trezire cu 10 minute mai devreme decât ora uzuală, are efecte incredibile asupra activităţii cerebrale. Mintea, ca oricare alt organ îşi formează rutine cu scopul eficientizării activităţii. Pe de altă parte, aceste procese învăţate nu mai solcită procesul atenţional ceea ce conduce la pierderi de atenţie. Dacă facem ceva altfel, în plus sau în minus, însă diferit, reactivăm creierul.
Foloseşte liste sau fă-ţi planuri – a face planuri este un mod de gândire care se exersează în timp. Deşi a lucra sau acţiona pe bază de instinct, de feeling, sună bine, aceasta nu este şi eficientă din pucntul de vedere al atenţiei. Oricât de ruşinos ar suna şi a face liste ţine mai degrabă de formularea şi îndeplinirea unor obiective. Dacă acestea nu există, nu sunt trasate cât se poate de clar, creierul practic nu ştie în ce direcţie să se concentreze.
Concluzie articol
În încheiere ar trebui să precizăm că posibilităţile de focusare nu sunt permanent la acelaşi nivel. Acestea pot să crească sau descrească funcţie de numeroşi factori. Uneori schimbarea se produce şi de la un moment la altul. Astfel, dacă simţi uneori că nu te poţi focusa ca altă dată, nu e cazul să te îngrijorezi neapărat.
Uneori, „a simple nap” poate fi soluţia ideală!
Me 🙂
Pe de altă parte dacă performanţele generale şi starea cognitivă te preocupă, atunci este bine să te gândeşti şi la îmbunătăţirea nivelului de atenţie. Exemplele de mai sus pot fi deosebit de eficiente şi sunt simplu de aplicat. Totodată trebuie să iei în calcul că îmbunătăţirea nivelului de atenţie, ca oricare alt progres, nu are loc peste noapte. Şi, mai rău,aceasta presupune chiar unele „sacrificii”. Dacă „maratonist de seriale”, „clubbing”, sau „multitasking” sunt esenţiale pentru tine…
Atunci este cazul să te mai gândeşti la acest pas!
Me again :):):)
SURSE ACADEMICE
Barker-Collo, S. L., Feigin, V. L., Lawes, C. M., Parag, V., Senior, H., & Rodgers, A. (2009). Reducing attention deficits after stroke using attention process training: a randomized controlled trial. Stroke, 40(10), 3293-3298.
Biederman, J. (2005). Attention-deficit/hyperactivity disorder: a selective overview. Biological psychiatry, 57(11), 1215-1220.
Brown, R. T., Amler, R. W., Freeman, W. S., Perrin, J. M., Stein, M. T., Feldman, H. M., … & Committee on Quality Improvement, Subcommittee on Attention-Deficit/Hyperactivity Disorder. (2005). Treatment of attention-deficit/hyperactivity disorder: overview of the evidence. Pediatrics, 115(6), e749-e757.
Modesto-Lowe, V., Farahmand, P., Chaplin, M., & Sarro, L. (2015). Does mindfulness meditation improve attention in attention deficit hyperactivity disorder?. World journal of psychiatry, 5(4), 397.
SURSE ONLINE
The Attention System of the Human Brain: 20 Years After,
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3413263/
Sleep deprivation: Impact on cognitive performance,
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2656292/
Harvard Health Publishing – Improving Memory
https://www.health.harvard.edu/topics/improving-memory
