Cum putem ameliora simptomele depresiei, fără medicamente

Pentru a ameliora simptomele depresiei nu este obligatoriu să folosim medicamente.
Antidepresivele de sinteză sînt comercializate astăzi pe scară largă. Unele se eliberează şi fără
reţetă. Totuşi acestea au numeroase contraindicaţii şi efecte secundare nocive, unele destul de
grave. În plus, eficienţa lor este foarte scăzută. Iar, de multe ori, creează probleme
suplimentare precum dependenţa.

CUPRINS ARTICOL

În acest articol vom analiza câteva soluţii rapide, simple şi eficiente pentru a face faţă
episoadelor depresive. Totodată vom investiga de ce nu sunt cunoscute alternativele la
indicaţiile clasice. Şi de ce, la simpla pronunţare a cuvântului depresie, aproape invariabil ni
se recomandă uzul de antidepresive sau drumul la psiholog. Din ce motiv se procedează
astfel, inclusiv în stări depresive sau anxioase minore.

De ce singuri nu putem ameliora simptomele depresiei?

Suntem îndrumaţi să luăm antidepresive foarte des. Însă această recomandare ar trebui
să fie folosită cu grijă şi precauţie. Consumul de medicamente nu ar trebui să se facă fără
îndrumarea unui medic specialist. Sau a unui psihiatru în acest caz.
Antidepresivele ar trebui utilizate când este vorba de simptome agravate. Dacă acestea
se succed, se suprapun cu alte afecţiuni. Ori în cazul unor episoade de viaţă traumatizante.
Sau a unor situaţii dificile, care depăşesc nivelul normal de suportabilitate (SURSA: Moraru,
2018)
Foarte des uităm se pare, că există şi alte moduri de a ameliora simptomele depresiei.
Aste uşor să facem asta, atunci când suferim. Este greu, dacă nu imposibil să credem aşa ceva.
Şi mai dificil de acceptat este că vom reuşi, după unele recăderi anterioare.

Doar cu ajutorul medicamentelor putem ameliora simptomele depresiei?

Sunt mai multe motive pentru care considerăm mai eficiente medicamentele, faţă de
propria voinţă. Trei dintre cele mai importante sunt:

1. EDUCAŢIA ŞI CULTURA. Cutumele şi tarele care există cu privire la
   depresie, fac imposibilă educarea corectă. Pe de o parte suntem învăţaţi să ignorăm
   simptomele. Iar pe de altă parte, să trecem cu vederea agravările lor. Orice idee de tratament
   holistic este privită cu reticenţă. Iar metodele care implică schimbări emoţionale şi energetice
   produc mai degrabă zâmbete decât opinii serioase. Şi referirile la tratamente naturiste, ne duc
   direct cu gândul la pastile. Deşi multe dintre acestea sunt tot produse de sinteză.
2. ÎNGUSTAREA CÂMPULUI COGNITIV. Când ne simţim rău câmpul gândirii
   ni se îngustează. Starea negativă, suferinţa de orice fel ne copleşeşte. Nu mai vedem nici o
   cale de ieşire şi nici o perspectivă. Ajungem să ne dorim exclusiv starea de bine. Cu cât mai
   rapid, cu atât mai bine. Orice altceva devine lipsit de importanţă în astfel de momente. Pentru
   a ne putea recadra, a ne schimba modul de gândire, avem nevoie de sprijin.
3. NEÎNCREDEREA DATORATĂ RECIDIVELOR ANTERIOARE. Dacă am
   încercat deja alte metode şi nu au funcţionat, avem tendinţa să le considerăm ineficiente.
   Acest lucru în mod evident nu este adevărat. Numeroase pot fi explicaţiile pentru care un
   exerciţiu, o terapie, o intervenţie nu dau rezultatele aşteptate. Se poate datora nouă înşine, a
   modului în care am înţeles sau aplicat indicaţiile. Contextul, factorii externi deasemenea pot
   schimba rezultatele oricărei acţiuni. A decide că metoda nu este bună, după un număr mic de
   încercări, nu este indicat.

Alte motive pentru care, singuri nu putem ameliora simptomele depresiei

1. LIPSA DE ÎNCREDERE ÎN NOI ÎNSINE. Este dificil de vorbit în cazul
   depresiei, de încrederea în sine. Printre simptomele afecţiunii sunt incluse şi: dispoziţia tristă,
   lipsa interesului şi plăcerii pentru orice activitate, lipsa energiei. Pierderea treptată până la totală, a încrederii în sine face parte din perspectivele nefaste ale bolii. Mai mult, starea generalizată de disperare poate conduce inclusiv la gânduri sinucigaşe.

5. PROMOVAREA AGRESIVĂ A INDUSTRIEI FARMACEUTICE. Această tendinţă se încadrează în curentul consumist larg răspândit. Este imposibil de stăvilit dorinţa de câştig din industria farmaceutică şi medicală. Metodele de tratament obiective reprezintă totodată aplicaţii ale rezultatelor ştiinţifice, ceea ce creează un plus de încredere. In plus, acestea reprezintă un suport exterior. Ceea ce nu se spune este că putem ameliora simptomele depresiei şi în alte moduri.
   

De ce nu sunt antidepresivele cea mai bună opţiune

• O cauză importantă de producere a depresiei este dezechilibrul la nivelul neurotransmiţătorilor. După ce semnalul se transmite la nivelul neuronilor, neurotransmiţătorul este reabsorbit. Printre substanţele implicate se află şi serotonina. Practic creierul produce în mod uzual o doză însemnată de seronotonină. Însă, natural,
• este programat să recapteze acest hormon.
• Un nivel normal al serotoninei conduce la stabilitate emoţională, concentrare şi
  niveluri scăzute de anxiozitate. Cantitatea optimă de serotonină în sânge este de 80-400 ug/L
  (micrograme/litru).
• Lipsa serotoninei produce stările specifice depresiei, dar şi altor afectări psihologice.
  Un nivel de serotonină în sânge mai mic de 80 ug/L (micrograme/litru) conduce inevitabil la
  stări depresive.
• Nivelurile prea ridicate de serotonină dau naştere scăderilor de libido, stărilor de
  apatie, etc. Un nivel de serotonină în sânge mai mare de 400 ug/L (micrograme/litru) dă
  naştere de exemplu unor sindroame carcinoide. Înroşirea bruscă a feţei şi tahicardia, fac parte
  din semnele acestei dereglări (SURSA: Morrissette, 2014).

Căutaţi simplu şi uşor alte informaţii despre depresie, dar şi despre
subiecte similare domeniul psihologiei, prin accesarea acestui link.

Cum funcţionează antidepresivele

Antidepresivele cele mai utilizate funcţionează ca inhibitori selectivi ai recaptării
serotoninei (ISRS). Modificarea echilibrului chimic la nivel cerebral, aduce o serie de
avantaje pe termen scurt. Pe de altă parte, pe termen lung, conduce însă la efecte adverse.
Sindromul serotoninergic este printre acestea.
Sindromul serotoninergic apare îndeosebi la începutul tratamentelor cu antidepresive.
Manifestările sunt înregistrate şi la câteva ore de la prima administrare a unui antidepresiv.
Printre semnalele de alarmă ale sindromului sertoninergic amintim:

• Confuzie pronunţată;
• Pupile dilatate;
• Agitaţie şi nelinişte ridicată;
• Transpiraţii abundente;
• Tremor şi dureri de cap;
• Ritm cardiac şi tensiuune crescute.
  Sindromul serotoninergic acut poate pune chiar viaţa în pericol (SURSA: Iro, 2018).
  Dacă resimţiti unele dintre aceste semne, este mai mult decât indicat să vă adresaţi
  medicului ori specialistului curant. Nu ezitaţi totodată să sunaţi la numărul de urgenţă 112,
  dacă simţiti că sunteţi în pericol !

Contraindicaţii ale antidepresivelor

Depresia este una dintre cele mai frecvente tulburări mintale ale secolului. Aceasta
afectează milioane de oameni în fiecare an şi provoacă importante pierderi financiare asociate
tratamentelor. Totodată se consideră că va deveni o cauză principală de mortalitate, în
deceniile următoare.
Statisticile indică că cel puţin 1 din 10 persoane ia în prezent un antidepresiv pe bază
de reţetă. Antidepresivele însă, pot avea efecte secundare grave. Printre manifestările nedorite,
efectul de dependenţă nu este deloc neglijabil. Acesta apare chiar de la întreruperea unei
singure doze de antidepresiv. Conform majorităţii studiilor, întreruperea tratamentului cu
antidepresive ISRS produce simptome similare renunţării la benzodiazepine. Alte manifestări
secundare importante sunt:

• Durerile de cap;
• Pierderile de memorie;
• Ideile nihiliste şi suicidare;
• Tulburările digestive grave;
• Insomnia şi tulburările de somn;
  

Ce persoane nu au voie sa utilizeze antidepresive

• Mai multe categorii de populaţie nu pot utiliza aceste medicamente. Printre ele sunt
  copiii, femeile însărcinate, cei cu alte afecţiuni şi persoanele în vârstă. Chiar şi ceilalţi
  utilizatori declară că antidepresivele induc lipsa de emotivitate. Pe lângă alte efecte cunoscute,
  însă nefavorabile, precum scăderea nivelului energetic şi a dorinţei de interacţiune umană
  (SURSA: Danciu, 2022).
  Totodată, antidepresivele au rezultate benefice slabe pentru multe categorii de
  populaţie. Mai puţin de jumătate dintre utilizatori declară că sunt eficiente. Şi aproximativ
  50% consideră că aceste medicamente produc rezultate notabile. Cu toate acestea, în lipsa
  unor alternative notabile, antidepresivele continuă să fie luate. Iar persoanele care apelează la
  ele, este zilnic în continuă creştere.
  Care sunt alternativele naturale la antidepresive
  În continuare vom identifica o serie de alternative la antidepresive.
  Le vom clasifica în două grupe: componente (substanţe) şi acţiuni (comportamente).
  Ambele categorii au efecte benefice verificate.
  În plus funcţionează chiar mai repede, cu eficienţă mai ridicată şi cu mai puţine efecte
  secundare, decât medicamentele de sinteză.

COMPONENTE: Substanţe cu ajutorul cărora putem ameliora simptomele depresiei

Dacă eşti deprimat şi îţi doreşti o suplimentare la tratamentul tău, poţi lua în
considerare aceste extrase naturale. Acestea nu au efect cumulativ, prin urmare nu trebuie
consumate simultan.
Deasemenea dacă vă aflaţi sub un tratament medicamentos, este obligatoriu să luaţi
legătura cu medicul vostru. În nici un caz nu trebuie oprit sau modificat tratamentul curent.
Este indicată informarea şi decizia acestuia înainte de a consuma orice supliment, pentru a nu
dăuna sau infera tratamentului.

A. Cinci substanţe banale care pot ameliora simptomele depresiei

Iată cinci dintre substanţele uzuale, care pot ameliora simptomele depresiei. acestea
pot fi întâlnite ca ingrediente în alimentaţie, multe fiind condimente.

1. Turmeric
   În fapt, curcumina, un component regăsit în turmeric, este util în cazul depresiei.
   Conform celor mai multe evaluări eficienţa acestuia poate fi comparată cu a Prozacului, un
   antidepresiv cunoscut.
   Acţionează prin creşterea nivelurilor de serotonină şi dopamină. Prin urmare produce
   senzaţia de fericire, dar întăreşte şi sistemul de plăcere – recompensă din creier.
   Poate fi folosită pentru a creşte eficacitatea antidepresivelor de sinteză, în cazurile de
   tulburare depresivă majoră şi chiar de tulburare obsesiv-compulsivă (TOC).
   Poate fi regăsită sub formă de condiment pentru gătit.
2. Şofran
   Şofranul este un alt ingredient util atât în bucătărie cât şi în combaterea depresiei. Este
   şi un foarte bun anti-inflamator şi neuro-protector. Extract standardizat de Crocus sativus
   reprezintă elementul activ.
   Acţionează cu mare eficienţă datorită proprietăţilor sale antioxidante şi
   serotoninergice.
   Poate fi folosit pentru îmbuntăţirea stării generale de bine, în cazurile uşoare de
   depresie şi chiar pentru slăbit, util în combaterea complexlor legate de propria de imagine.
   Poate fi regăsit sub formă de condiment pentru gătit.
3. Uleiul de peşte
   Uleiul de peşte are un conţinut extrem de ridicat acizi graşi esenţiali Omega-3.
   Deficienţa de acid docosahexaenoic (DHA) şi acid eicosapentaenoic (EPA), compuşi
   ai Omega-3, apare în cazul depresiei şi chiar a tulburărilor bipolare şi a schizofreniei.
   Poate fi folosit pentru reducerea simptomelor agravate de depresie, dar şi pentru a
   spori eficacitatea unor antideprsive.
   Importante rezerve de grăsimi Omega-3 pot fi găsite în speciile de peşte gras, somon şi
   sardine.

Alte componente cu ajutorul carora putem ameliora simptomele depresiei

1. Triptofan
   Triptofanul poate fi regăsit în alimente uzuale. Şi acesta este tot un aminoacid esenţial.
   Acţionează ca un precursor al serotoninei şi al melatoninei. Totodată contribuie la
   creşterea nivelurilor de dopamină, endorfine şi norepinefrina.
   Poate fi folosit cu succes în reducerea simtomelor de depresie, în îmbunătăţirea
   somnului şi în creşterea stării pozitive generale. Reduce şi simptome de anxietate, tulburare
   obsesiv-compulsivă şi tulburare afectivă sezonieră (TAS).
   Este contraindicat uzului împreună cu antidepresivele de sinteză. Prin urmare este
   absolut necesar să anunţaţi medicul, dacă intenţionaţi să utilizaţi acest compus.
   Poate fi găsit în alimente cu proteine ​​​​animale. Sunt incluse aici cărnurile şi ouăle.
2. Ceaiul verde
   Important în acest caz este conţinutul de EGCG (galat de epigalocatechină) din ceaiul
   verde. Acesta reprezintă un compus activ care măreşte rezistenţa la stres.
   Acţionează prin normalizarea activităţii GABA (acidului gamma-aminobutiric).
   Acesta influenţează efectul de relaxare, prin modificarea patternurilor cerebrale similară celor
   din stările meditative. Consumand o ceasca de ceai verde, putem ameliora simptomele depresiei!
   Poate fi folosit în reducerea simptomelor de anxietate, lipsă de concentrare şi depresie.
   Acţionează în cazurile mai uşoare ale afecţiunii. Poate fi utilizat împreună cu antidepresivele,
   crescând eficienţa acestora (SURSA: Petrović, 2017).

B. Activităţi uzuale cu ajutorul cărora putem ameliora simptomele depresiei

Iată cinci dintre activităţi curente, care pot ameliora simptomele depresiei. Acestea
sunt în mare parte activităţi zilnice. Ele pot suplimenta acţiunea fie a antidepresivelor, fie a
substanţelor naturale amintite mai sus.

1. Mersul pe jos
   Exerciţiile în aer liber reprezintă cel mai la îndemână antidepresiv. Acestea acţionează
   prin creşterea fulxului sangvin şi a nivelului de oxigenare din sânge. Stimulează totodată
   regenerarea celulară la nivelul neuronilor.
   O serie de efecte sunt generate în mod direct. Un nivel mediu de exerciţii conduce la
   sporirea nivelului de serotonină şi endorfină. Astfel se intervine direct asupra
   neurotransmiţătorilor responsabili de apariţia depresiei.
   Printre efectele indirecte amintim stimularea stării de bine şi creşterea nivelurilor de
   optimism. Şi aceste elemente contribuie la reducerea simptomelor asociate depresiei.

1. Alimentaţia sănătoasă
   Conform studiilor, există o legătură directă între consumul de grăsimi procesate şi
   riscul de depresie. Riscul de apariţie a depresiei în cazul persoanelor care consumă alimente
   cu mare concentraţie de grăsimi procesate, creşte cu 50% comparativ cu cei care mănâncă
   sănătos.
   Aceasta se datorează nivelului de grăsimi trans, identificate în special în alimentele
   prăjite de tip fast food. Acestea afectează mecanismul serotoninergic, stimulând procesul
   recaptării serotoninei.
   Excluderea din alimentaţie a uleiurilor generale este foarte utilă. Utilizarea uleiului de
   măsline, în special cel extravirgin şi procesat la rece, reduce la jumătate riscul de depresie.

Alte activitati cu ajutorul carora putem ameliora simptomele depresiei

1. Exerciţii de respiraţie
   Exerciţiile de respiraţie influenţează în mod direct nivelul de oxigenare la nivel
   cerebral. În mod indirect, prin efortul şi focusarea implicate, acestea stimulează inclusiv starea
   de bine şi producerea de endorfine benefice corpului.
   Respiraţiile sacadate şi superficiale sunt asociate la nivel cerebral răspunsurilor de
   teamă. Totodată acestea nu implică schimbarea conţinutului de oxigen şi de substanţe din
   fluxul sanguin. Pe de altă parte practicarea unor respiraţii profunde, la nivelul diafragmei,
   activează zone musculare multiple şi implică activări în numeroase regiuni cerebrale.
   Exerciţiile de acest tip sunt eficiente în cazul depresiei uşoare. În mod direct este
   influenţată starea de bine prin energizarea generală, creşterea nivelului de optimism şi
   implicare. Totodată sunt reduse simptomele de anxietate şi de stres post-traumatic.
2. Practicarea meditaţiei
   Meditaţia contribuie la echilibbrarea patternurilor cerebrale. Totodată este stimulată
   producţia de serotonină şi se reduce nivelul de cortizol (hormonul stresului). Prin practicarea
   meditaţiei activarea cerebrală este orientată către zonele responsabile cu focusarea interioară
   şi calmul.
   Meditaţia acţionează atât la nivel inconţtient, cât şi la nivel conştient. Pe de o parte,
   diminuarea exprimării genelor proinflamatorii, contribuie semnificativ la reducerea
   simptomelor asociate depresiei. Pe de altă parte acest tip de exerciţiu conduce a expandarea
   cognitivă şi la producerea de soluţii, limitând negativismul. Ambele efecte sunt asociate depresiei, caracterizată de o stare generală de tristeţe, până la riscuri suicidare (SURSA: Kasala, 2014).

O alta activitate inedita

5. Implicarea în activităţi noi
   Deşi iniţial această indicaţie poate părea imposibilă, rezultatele ei vor ajuta foarte
   mult. Persoanele cu depresie rareori au dorinţa şi manifestă interesul de implicare în acţiuni.
   Cu atât mai puţin în unele noi. Însă, conform studiilor, cei care reuşesc acest lucru au beneficii
   majore.
   Astfel, activităţile de tip hobby, care nu implică termene libere şi nici rezultate
   neapărat cuantificabile, produc rezultate uimitoare. Putem ameliora simptomele depresiei prin deconectarea de la gandurile bolii. (SURSA: Sarris, 2014).

CONCLUZII

Medicamentele antidepresive nu sunt singurele remedii care pot ameliora simptomele
depresiei. Putem avea rezultate excelente cu ajutorul unor remedii naturiste, dar şi a
practicilor uzuale benefice. Numeroase studii confirmă eficienţa similară tratamentelor
medicamentoase, a ambelor metode descrise. Evident natural nu înseamnă lipsa efectelor
negative sau a reţinerilor. Însă suplimentarea tratamentelor, acolo unde nu există
contraindicaţii, poate fi cu siguranţă utilă.

Dacă consideraţi interesant acest articol şi doriţi să primiţi mai multe
informaţii din domeniul psihologiei, vă puteţi înscrie aici în comunitatea
noastră.

SURSE

Danciu, B. M., Moisa, H. A., Boghiţoiu, D., Alexandra Stănescu, A. M., &
Simionescu, A. A. (2022). To treat or not to treat depression during pregnancy? A therapeutic
challenge. Psihiatru. ro, 68(1).
Iro, C. M., & Hamati, R. (2018). Pharmacogenetics of Major Depressive Disorder
(MDD): Progress in Two Serotonergic Targets. University of Ottawa Journal of Medicine,
8(2), 35-39.
Kasala, E. R., Bodduluru, L. N., Maneti, Y., & Thipparaboina, R. (2014). Effect of
meditation on neurophysiological changes in stress mediated depression. Complementary
therapies in clinical practice, 20(1), 74-80.
Moraru, R., & Roibu, V. (2018). Antidepresivele în practica medicală.
Morrissette, D. A., & Stahl, S. M. (2014). Modulating the serotonin system in the
treatment of major depressive disorder. CNS spectrums, 19(S1), 54-68.
Petrović, S. (2017). Herbal medicinal products in the treatment of depression. Arhiv za
farmaciju, 67(5), 302-314.
Sarris, J., O’Neil, A., Coulson, C. E., Schweitzer, I., & Berk, M. (2014). Lifestyle
medicine for depression. BMC psychiatry, 14(1), 1-13.