Cum să recunoaştem persoanele toxice

Cum să recunoaştem persoanele toxice, ar trebui să reprezinte un scop pentru fiecare dintre noi.
Acestea pot fi persoane apropiate. Rude, colegi, amici, prieteni, pe care îi cunoaştem într-o
măsură mai mica sau mai mare. Însă, cu care împărţim unele experienţe şi momente de viaţă.
Capacitatea de a recunoaşte persoanele care ne pot face rău, în ciuda aparenţelor, se poate
dovedi mai mult decât utilă!
Am început acest articol inspirat de clipul numit “Unii oamenii sunt precum maşinile
de gunoi”. Dealtfel este destul de cunoscut pe platformele social media. Dacă nu, durează
doar câteva minute să îl vizionaţi. Vă recomand să îl urmăriţi aici (SURSA:
https://fb.watch/er_7tfKv5M/ ).
Este posibil să fi văzut deja acest scurt film. Eu îl recomand pentru concluziile ce se
pot trage. Sunt convins că o să vă placă şi ca poveste. Titlul original spune totul despre
subiect: Some people are like garbage trucks!

ELEMENTE INTERESANTE IN ARTICOLUL – Cum să recunoaştem persoanele toxice

Articolul dezvoltă într-o formă simplificată tema oamenilor toxici. Sunt prezentate
simplificat câteva elemente psihologice care definesc acest concept. Totodată parcurgând
textul veţi găsi răspuns pentru cel puţin trei întrebări importante. Acestea sunt tot atâtea
noţiuni incitante, care vă vor atrage atenţia:

• Oamenii toxici ne sunt străini, sau cele mai apropiate persoane?
• Este masculinitatea un comportament toxic?
• Ce sunt neuronii oglindă?
  

Unde putem întâlni în general oamenii toxici?

1. Întânim persoanele toxice în diferite situaţii. Ipostazele prin care interacţionăm cu aceştia sunt uşor de dedus. Printre altele, acestea pot fi:
2. La locul de muncă ne confruntăm deseori cu astfel de persoane. Cum să recunoaştem persoanele toxice este o problema de adaptare. Mediul de lucru este cu atât mai predispus unor întâlniri negative, cu cât este mai distant. Numărul de persoane din colectiv este important. La fel şi gradul de relaţionare între aceştia. Gradul de
   cunoaştere între persoane, felul în care interacţionăm. Persoanele toxice pot fi şefii sau
   colegii. Comportamentul lor este însă acelaşi. Orientat către propriiel beneficii şi către a le
   face rău celorlalţi.
3. În propriile vieţi, deşi nu ne place să recunoaştem, este posibil să avem oameni
   toxici. Iubiţi/ te, prieteni/ ne, cunoscuţi/ te, parteneri/ re, combinaţiile sunt infinite. Modul în
   care reuşim să recunoaştem persoanele toxice din propriile vieţi este essential şi în relaţii.
   Deşi avem toate semnalele, absoulut toate confirmările, uneori se pune problema accetării
   evidenţelor, dovezilor.
4. Deşi am fi tentaţi că credem opusul, este mai dificil să recunoaştem oameni
   toxici în locurile publice. Cum să recunoaştem persoanele toxice nu este aici deosebit de importanta. Toxicitatea implica un anumit grad de apropiere între persoane. Sau un număr de interacţiuni şi de legături permanent. Ciocnirile sporadice şi rare, nu provoacă aceleaşi efecte. Pe stradă, ne putem confrunta mai degrabă cu acte de violenţă, cu acte ilegale, sau chiar răuvoitoare. Ele reprezintă însă alte concepte psihologice (SURSA: Caponecchia,
   2012).
   

Care elemente sunt specifice oamenilor toxici şi care nu sunt?

1. Luând ca exemplu cele de mai sus observăm câteva diferenţieri de termeni. Nu orice
   acţiune rău orientată poate fi încadrată în aceasta categorie. Nu orice agresor este un om toxic.
   Să nu confundăm elementele care ţin de legislaţie, patologie, lipsă de educaţie şi proastă
   creştere.

Toxicitatea comportamentală presupune în primul rând un anumit grad de apropiere.
Ea poate avea loc doar între persoane care se cunosc, care împărtăşesc anumite experienţe, un
anumit spaţiu. Aşadar, precum cele mai multe opere literare spun, trădarea nu trebuie căutată
departe. Ci, în rândul grupului, sau a familiei, printre cei apropiaţi, printre prieteni.
În plus, aceasta categorie de indivizi are nevoie de timp, pentru a-şi arăta adevărata
faţă. Căci, vorbim de oamenii toxici, după nu una ci mai multe exemple ale intenţiilor lor
nocive. De obicei după ce noi sau cei din jur le recunoaştem caracterul. Respectiv, după ce
aceştia repetă acţiunile conform unui tipar.

Ce spune psihologia cu privire la oamenii toxici

PSIHOLOGIA SOCIALĂ: Din această perspectivă, oamenii îşi asumă rolul de actori.
Procedăm astfel chiar în propriile vieţi – Fie ne luăm diferite măşti, pe care le schimbăm în
funcţie de situaţiile întâlnite. Fie, ne privim asemeni unor personaje care ne trăiesc vieţile – Se
pare că acest mod de a gândi ne asigură detaşarea emoţională necesară în situaţiile nefaste. Şi
permite un grad de libertate şi de curaj mult mărite, atunci când se pune problema de a
acţiona. Când nu ne simţim vizaţi, ne vedem capabili să experimentăm. Nu mai ţinem cont că
la final, sinele propriu va fi rănit (SURSA: https://www.academia.edu ).
PSIHOLOGIA COMPORTAMENTALĂ, BEHAVIORISMUL: Din această
perspectivă, comportamenul învăţat este greu de evitat. Teama, abuzul, minciuna sunt preţuite
datorită obişnuinţei. Ne obişnuim să fim trataşi incorect. Acceptăm maniere de comportament
nefireşti din multe motive. Pe de o parte nu ştim să ripostăm. Pe de altă parte ne temem de
consecinţe. Sau, amânăm crezând că se va schimba de la sine. Conştientizăm de multe ori şi
unde greşim. Însă de multe ori reperele pe care le avem sunt dificil de schimbat. Încât
abandonăm înainte de a începe (SURSA: Heyes, 2012).
PSIHOLOGIA COGNITIVA, NEUROPSIHOLOGIA: Din această perspectivă, atunci
când suferim ne scade nivelul dopaminei. Aceasta modificare chimică, provoacă în creier şi în
organism un efect similar celui de sevraj. Pentru a evita o suferinţă anticipată, acceptăm de
multe ori să fim jigniţi, supăraţi, trataţi nepotrivit. Unica motivaţie este data de biologia
creierului. Deşi, aşa cum este firesc, situaţiile de acest tip nu pot să dureze. Suferinţa cauzată
de o altă persoană nu poate decât să crească în timp (SURSA: MacKenzie, 2015).

Există trăsături, caracteristici specifice oamenilor toxici?

GENUL: Se pare că masculinitatea dusă la extrem, este un alt factor de risc privind
toxicitatea. Anumite comportamente asociate, în mod natural sau învăţat, genului masculin,
sunt clar negative. Putem numi aici doar câteva elemente, precum: dorinţa de control, de
dominare, violenţa. Evident, nu toate acţiunile toxice ţin cont de genul persoanei. Şi multe
caracteristici ale genului feminin sunt asociate toxicităţii (SURSA: Freeman, 2014). Totuşi, o
predispoziţie mai mare este asociată bărbaţilor (SURSA: Pruit, 2021).
TRĂSĂTURILE PSIHOLOGICE: Egoismul reprezintă trăsătura psiholgică cea mai
importantă a persoanelor toxice. În acest sens mai pregnante sunt cele din latura relaţională şi
manipulative. Planurile toxicităţii sunt mai multe decât cele evidenţiate. Un pattern nociv pe
care îl putem identifica include dorinţa de câştig, de importanţă personală. (SURSA: De
Boise, 2019).
COMPLEXELE: Lipsa de încredere în sine şi o serie de complexe de inferioritate sunt
asociate comportamentelor toxice. Există o serie de dovezi ştiinţifice în acest sens. Conform
studiilor persoanele care suferă de credinţe negative cu privire la propria importanţă ajung să
dezvolte comportamente toxice faţă de semeni. Acest lucru este explicat şi prin acţiunile de
faţadă. Menirea agresivităţii exterioare, a dorinţei de impunere, a celei de subjugare, sau de a face rău, sunt de a masca fricile interne. O lucrare mai veche, dar edificatoare în acest sens,
găsiţi aici (SURSA: Wright, 1925).

Care elemente sunt specifice oamenilor toxici cel mai simplu

Teoriile care privesc oamenii toxici nu indică altceva decât un grad de precauţie. Un
mod rational de a privi lucrurile. Şi de a rămâne acorat în realităţi
Nu este nevoie să avem studii psihologice pentru a discerne comportamentul benefic
de cel negative. Şi nici pentru a diferenţia anumite slăbiciuni, de abuzuri, mai ales de cele în
formă repetată.
Cele trei metode la îndemâna tuturor fac parte dealtfel din educaţia normală şi chiar
din cea religioasă:

• Prima se referă la actele pe care le considerăm de bun simţ. Dacă ceea ce
  vedem, simţim, trăim, se încadrează în aceste limite, atunci este acceptabil. Dacă avem
  îndoieli în această privinţă, atunci este cazul să fim circumspecţi cu privire la persoana cu care
  interacţionăm.
• A doua se referă la normalitate şi la standard. Deşi ne dorim de multe ori să
  ieşim în evidenţă, să nu respectăm limitele. Atunci când acest lucru capătă o formă exagerată
  devine nociv. Atât pentru noi cât şi pentru ceilalţi.
• Iar a treia metodă este şi cea mai sigură. Apelează atât la egoismul şi orientarea
  către sine a fiecăruia dintre noi. Cât şi la dorinţa de a face parte dintr-un grup, de a fi acceptat.
  “Altuia nu face, ceea ce ţie nu-ţi place” rezumă un proverb. Privit în sens invers, dacă ţi se
  întâmplă ceva care nu îţi place, atunci este momentul să reacţionezi.
  

De ce atragem şi acceptăm lângă noi persoanele toxice?

• Ei bine, probabil că fiecare dintre noi am întâlnit deja persoane toxice. Ni s-a întâmplat
  asta cel puţin o data în viaţă. În unele cazuri este posibil să fi intuit chiar semne că ceva nu
  este în regulă. Însă nu am ştiut să ne protejăm de persoanele toxice. Şi, mai devreme sau mai
  târziu, am ajuns să suferim.
  Se pare că avem o predispoziţie pentru a ne înconjura cu astfel de oameni. Vrem sau
  nu să recunoaştem, ne place să fim dezamăgiţi. Şi, alegem uneori acest lucru, chiar în
  detrimentul a ceva mult mai bun. Unii dintre noi suntem chiar maeştri în a proceda astfel.
  Există multiple explicaţii psihologice ale acestui comportament autodistructiv.

1. Se consideră că are rădăcini în mecanismele inconştiente. Stadiile conflictuale
   ale psihicului, ajung să se manifeste în decizii contradictorii.
2. Apoi se pare că există o tendinţă universal biologică către un anumit grad de
   anarhie. Aceasta reprezentând dorinţa noastră către independenţă.
3. Respectiv că avem un grad înnăscut de egoism şi răutate. Cu acestea ne naştem
   şi nu putem decât să le controlăm pe parcursul vieţii.
   

De ce spunem da oamenilor toxici, deşi aceasta ne face rău?

1. Teama de singurătate, este unul dintre principalele motive pentru care rămânem în
   relaţii cu oameni toxici. Frica de a râmâne fără cineva, fără un om care ne face rău, nu are
   explicaţii raţionale. Reprezintă un imbold cu rădăcini subconştiente, pe care cele mai multe
   persoane îl pot recunoaşte. Acesta ne împiedică să conştientizăm oportunităţile. Dar şi să
   identificăm soluţiile potenţiale din situaţiile apparent imposibile. Aproape toate cercetările
   ştiinţifice dovedesc cât de mult greşim râmânând în relaţii cu oameni răuvoitori. Efectele
   negative nu includ doar stările emoţionale distructive. Ne putem teme inclusive de dezvoltarea
   unor patologii medicale datorate distresului, pornind de la anxietate sau depresie şi până la
   cancer, afecţiuni cardiac, etc (SURSA: https://www.ncbi.nlm.nih.gov ).

Predispoziţia de a fi manipulaţi, reprezintă un alt motiv. Persoanele toxice sunt
manipulatori foarte buni. Aceştia ştiu să întoarcă situaţiile în favoarea lor. Sunt capabili să
ofere cele mai bune explicaţii, soluşii, scuze, într-o varietate de situaţii. Au abilitatea de a ieşi
tot timpul învingători. Şi de a fi percepuţi într-o manieră pozitivă, indiferent de consecinţă.
Toate acestea nu reprezintă scuze pentru incapcaitatea noastră de a sesiza semnele
manipulării. Sau, pentru a tine piept, a spune nu acestor persoane. De multe ori, prietenii,
rudele, sau alţi oameni care ne vor binele, ne indică să fim atenţi. Însă, refuzăm în mod direct
să le dăm crezare (SURSA: Hare, 1970).

Cum să recunoaştem persoanele toxice, potrivit neurologiei

O explicaţie deosebit de interesantă este cea neurologică. În creierul nostru, au fost
identificate dovezi ale existenţei unor neuroni oglindă. Ei au fost dezvoltataţi în procesul
evolutiv cu rolul de a sprijini empatia şi comunicarea între oameni. Atunci când resimţim
emoţiile altcuiva, explicaţia este cea a neuronilor oglindă. Au inclusiv rol de supravieţurire, de
exemplu atunci când grimasa de pe chipul cuiva indică consumul unei plante otrăvitoare.
Aceşti neuroni ne permit să simţim ceea ce simte şi persoana de aproape. Explicaţia ştiinţifică
este a decodării emoţiilor primite de la mimica, postură, mişcări, schimbări chimice şi
hormonale. Creierul preia informaţia detectată la persoana de lângă noi şi o transferă în acesti
neuroni speciali. Problema este că sunt mult mai puternici în cazul emoţiilor negative.

Dacă găseşti acest articol ca fiind interesant şi vrei să primeşti mai
multe informaţii utile din domeniul psihologic, abonează-te aici la newsletter-
ul nostru!

SURSE PRINCIPALE

De Boise, S. (2019). Is masculinity toxic?. Norma, 14(3), 147-151.
https://neuroinstincts.com/men-abused-by-women/
https://fb.watch/er_7tfKv5M/

SURSE ACADEMICE
Caponecchia, C., Sun, A. Y., & Wyatt, A. (2012). ‘Psychopaths’ at work? Implications
of lay persons’ use of labels and behavioural criteria for psychopathy. Journal of Business
Ethics, 107(4), 399-408.
Freeman, R. (2014) He Gets Hurt Too| Men Abused by Women.
Hare, R. D. (1970). Psychopathy. Theory and Research, 9.
Heyes, C. (2012). Simple minds: a qualified defence of associative learning.
Philosophical Transactions of the Royal Society B: Biological Sciences, 367(1603), 2695-
2703.
MacKenzie, J. (2015). Psychopath free (expanded edition): Recovering from
emotionally abusive relationships with narcissists, sociopaths, and other toxic people.
Penguin.
Pruit, J. C., Pruit, A. G., & Rambo, C. (2021). “Suck It up, Buttercup”: Status
Silencing and the Maintenance of Toxic Masculinity in Academia. In Radical interactionism
and critiques of contemporary culture (Vol. 52, pp. 95-114). Emerald Publishing Limited
Wright, H. W. (1925). The inferiority complex and its psychiatric significance.
California and Western Medicine, 23(7), 867.

SURSE WEB
https://www.academia.edu/7382949/Psihologie_Sociala_O_abordare_contextuala_a_individul
ui_ca_actor_social

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4021390/