Viata stresanta poate cauza depresie!

5
21

Depresia nu este o rusine si nici un motiv pentru a te invinovati!

Depresia este o afecţiune psihologică deosebit de complexă, dificil de evaluat şi de tratat chiar în zilele noastre. Ceea ce o diferenţiază faţă de alte tulburări este în primul rând frecvenţa ridicată de apariţie, apoi gravitatea efectelor mai ales atunci când nu se iau măsuri în timp util şi, nu în ultimul rând, dificultatea sporită cu care simptomele acesteia pot fi corect diagnosticate chiar de către psihologi. Viata stresanta poate cauza depresie!

Cât de periculoasă este cu adevărat depresia şi cum să îţi dai seama imediat dacă eşti într-o situaţie de risc

Depresia afectează milioane de oameni anual, fără a lua în calcul numărul mult mai mare de cazuri neraportate, tratate eronat, sau greşit încadrate!

Numărul cazurilor diagnoticate cu anxietate sau depresie a crescut anual cu peste 25% la nivel global, de la începutul pandemiei COVID-19 (SURSA: www.who.int).

Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii peste 40 de milioane de persoane, echivalentul a 4,3% din populaţia Uniunii Europene suferă în prezent de depresie (SURSA: www.euro.who.int).

Printre atât de multe griji şi provocări, este cazul să ne facem griji pentru o boală precum depresia?

Răspunsul la aceasta întrebare este: Da!

Cu siguranţă dacă avem cel mai mic indiciu că nu ne simţim bine, că starea noastră indică o problemă de sănătate fizică sau psihică, atunci trebuie să ne informăm cu privire la starea noastră.

Iar depresia nu face excepţie! Ceea ce face această boală atât de greu de controlat nu este puterea sau rapiditatea cu care acţionează, ci efectele cumulative pe care le induce.

Practic o persoană care suferă de depresie se obişnuieşte cu starea generală negativă de-a lungul unei perioade mai lungi de timp, iar atunci când realizează gravitatea simptomelor şi apelează, sau nu, la ajutorul cuiva, de multe ori se întâmplă să fie prea târziu (SURSA: www.kcl.ac.uk).

Semnale care indica o posibila situatie de risc

Câteva dintre cele mai frecvente simptome ale depresiei sunt:

  1. Sentimente de vinovăţie şi de deznădejde, care apar inclusiv în situaţii uzuale;
  2. Modificarea orelor şi perioadelor de somn, de tipul somnolenţei permanente sau a imposibilităţii de a adormi;
  3. Pierderea încrederii în sine şi stare de tristeţe, sau indispoziţie, fără motive evidente;
  4. Scăderea până la dispariţie a interesului pentru activităţile zilnice şi chiar faţă de viaţă;
  5. Lipsa permanentă de concentrare şi de implicare în viaţa personală, la locul de muncă, sau în relaţii.

Viata stresanta poate cauza depresie! Inclusiv în cazurile „uşoare”, care nu prezintă nimic ameninţător la o primă vedere, trebuie să fim atenţi, întrucât unele dintre manifestările depresiei reprezintă factori de risc pentru sinucidere (SURSA: www.antisuicid.ro).

Depresia este dificil de recunoscut chiar şi pentru specialişti

Lipsa de particularitate a simptomelor reprezintă una dintre caracteristicile care îngreunează efortul de diferenţiere a acestei afecţiuni faţă de altele similare, chiar şi de către specialişti, psihologi, psihiatri, sau terapeuţi cu experienţă în domeniu. Viata stresanta poate cauza depresie! Este important sa ne autoevaluam starea permanent.

Datorită similarităţilor cu alte boli, un diagnostic de depresie poate fi uneori un real semnal de alarmă. Auto-observaţia nu mai este suficientă în acest caz, ci se recomandată o doua opinie medicală.

Există şanse reale să suferim de o altă boală! Mai mult, este chiar indicat să efectuăm şi o serie de analize care să elimine alte cauze posibile ale afectării.

Cinci afectiuni similare depresiei

Cinci dintre bolile cu care depresia este deseori confundată până şi de către psihologi, sunt:

  1. Oboseala cronică, este cea mai frecvent asociată depresiei dintre aceste boli, datorită simptomelor precum oboseala generalizată, insomniile şi lipsa de concentrare; O explicaţie a similarităţilor dintre simptome este dată de efectul stării de permanentă alertă resimţit de persoană.
  2. Hipertiroidismul, care se manifestă prin dispoziţii schimbătoare şi stări dese de tristeţe şi lipsă de speranţă, afectează în special adulţii; O explicaţie a similarităţilor dintre simptome este dată de nivelul hormoilor tiroidieni.
  3. Boala Lyme, care se poate manifestă prin apatie, stare de confuzie, derută, este provocată de căpuşe; O explicaţie a similarităţilor dintre simptome este dată de efectul neurologic asupra organelor senzoriale ale persoanei.
  4. Fibromialgia, caracterizată de dureri permanente care provoacă anxietate şi tulburări ale somnului este resimţită în general de către vârstnici; O explicaţie a similarităţilor dintre simptome este dată de efectul epuizant al durerilor.
  5. Diabetul, are pe lângă efectele principale şi simptome pierderea bruscă în greutate, sau oboseala cronică, care sunt întâlnite şi în cazul depresiei. O explicaţie a similarităţilor dintre simptome este dată de nivelul zahărului din sânge (SURSA: Yancey, 2012).

Dacă te recunoşti în cel puţin una dintre situaţiile descrise mai sus atunci este recomandat să iei legătura cu un specialist în cel mai scurt timp. Este foarte posibil să treci printr-un episod depresiv, ori să te afli într-o situaţie de risc care să te îţi pună în pericol sănătatea!

Ce poţi să faci dacă consideri că suferi, sau eşti diagnosticat cu depresie?

  • O primă variantă pentru a lupta cu depresia, dacă afecţiunea este confirmată şi verificată, este cea a antidepresivelor.

Aceasta reprezintă cea mai accesibilă şi dealtfel cea la îndemână unealtă pentru a lupta cu boala, din punct de vedere al simplităţii şi a costurilor. Din păcate aceasta este şi cea mai nocivă soluţie, dacă ne gândim la dependenţa pe care medicamentele o provoacă, precum şi la ideea potrivit căreia tratarea efectului, nu reduce cu nimic şi cu siguranţă nu elimină influenţa bolii!

  • O a doua variantă, care este dealtfel mult mai potrivită pentru sănătatea noastră şi pe care fiecare dintre noi o avem la dispoziţie, este cea a efortului individual !

Datorită cercetărilor şi mai ales datorită experienţei practice, dobândită de-a lungul timpului de numeroşi terapeuţi din toate statele, avem astăzi la dispoziţie o varietate de soluţii pentru a ne pune la adăpost în faţa depresiei.

Ce putem face fiecare dintre noi, atunci cand suferim

Trei din soluţiile la îndemâna tuturor, prin care ne putem întări în faţa depresiei, sunt:

  1. Hidratarea reprezintă una dintre soluţiile cele mai facile pentru a preveni instalarea stărilor anxioase şi depresive. Apa, considerată molecula vieţii, este utilă prin oxigenarea sângelui, îmbunătăţind în mod direct nu doar starea fiziologică, ci şi starea psihologică a persoanei (SURSA: Kamel, 2013).
  2. Băile de soare, pentru a ne reduce deficitul de vitamina D, reprezintă o altă metodă simplă şi deosebit de eficientă prin care putem contracara simptomele depresive. În cazul în care expunerea solară nu este posibilă, sau nu este indicată din punct de vedere medical, varianta suplimentelor alimentare este la fel de validă (SURSA: Parker, 2017).
  3. Limitarea consumului de cafea şi/ sau alcool, poate influenţa de asemenea starea pozitivă a persoanei. Viata stresanta poate cauza depresie! Insa, consumul exagerat de cafea sau alcool, nu este o solutie. Sevrajul, care interveni în special după limitarea exceselor, conduce la o înrâutăţire generală a percepţiei persoanei (SURSA: Carlo, 2015).

Dacă te confrunți cu o astfel de situație, abonează-te la newsletter-ul nostru pentru a fi la curent cu toate noutățile în domeniu, dar și cu alte știri și informații din psihologie.

Depresia astazi!
SURSA: Pixabay.com

Surse:

Carlo Tenore, G., Daglia, M., Orlando, V., Urso, E., Hassan Saadat, S., Novellino, E., … & Mohammad Nabavi, S. (2015). Coffee and depression: a short review of literature. Current pharmaceutical design, 21(34), 5034-5040.

Kamel, A. H., Sulaiman, S. O., & Mustaffa, A. S. (2013). Study of the effects of water level depression in Euphrates River on the water quality. Journal of Civil Engineering and Architecture, 7(2), 238.

Parker, G. B., Brotchie, H., & Graham, R. K. (2017). Vitamin D and depression. Journal of affective disorders, 208, 56-61.

Yancey, J. R., & Thomas, S. M. (2012). Chronic fatigue syndrome: diagnosis and treatment. American family physician, 86(8), 741-746.

Surse online:

https://www.euro.who.int/en/health-topics/noncommunicable-diseases/mental-health/areas-of-work/depression

www.who.int/news/item/02-03-2022-covid-19-pandemic-triggers-25-increase-in-prevalence-of-anxiety-and-depression-worldwide

https://www.kcl.ac.uk/the-silent-pandemic-covid-19-and-mental-health



LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.