Turismul poate fi un remediu pentru sănătatea psihologică? Este întrebarea la ordinea zilei acum. Perioada de vară este favorabilă pentru programarea unor ieşiri.
În privinţa vacanţelor şi concediilor nu rămâne îndoială. Cu toţii ni le dorim. Cât mai dese. Cât mai lungi.
Şi, cu toţii ştim cât de bine şi relaxaţi ne simţim călătorind.
Acest lucru ar putea fi si o forma de tratament psihologic? Se pare ca da!
Acest studiu ar putea schimba modul în care vedem turismul!
Un studiu interdisciplinar publicat în 2022 aduce un element în plus, pentru ideea de turism. Deşi avem tendinţa să le considerăm simple distracţii, se pare că vacanţele şi concediile au un rol terapeutic.
Cercetarea a fost realizată la Universitatea Cowan din Australia. Echipe de specialişti din trei domenii au fost implicate. Iar ca rezultate, au fost identificate similarităţi între programele turistice şi cele de terapii psihologice. O alta sursa stiintifica in acest sens gasiti aici.
Pare surprinzător, însă dovezile ştiinţifice sunt evidente. Acestea ar putea schimba modul în care vedem turismul!
Relaxarea costă destul de mult anul acesta !
Suntem în plin sezon estival.
Preţul în creştere al tuturor sejururilor, ne pune încercare pe mulţi dintre noi.
Câteva întrebări sunt pe buzele tuturor:
- Ne programăm concediul anul acesta?
- Acceptăm să plătim, uneori, aproape dublu faţă de anul trecut?
- Ori stăm acasă şi economisim?
Iar dacă alegem să plecăm…
- Cumpărăm varianta mai accesibilă, dar mai puţin plăcută?
- Sau o alegem pe cea dorită, însă mai scumpă?
Aşadar, subiectul concediilor este unul nu doar de interes, ci şi foarte util.
Râmăne doar să ne gândim dacă totul se reduce la bani şi la preferinţe.
Ce reprezintă turismul? Care sunt rolurile lui? Putem îmbina turismul cu terapia?
Cuvântul turism ne duce cu gândul la concedii şi vacanţe. Acestea reprezintă timp petrecut alături de familie.
În plus, ne vin în minte sejururile. Exotice sau nu, în locuri cunoscute ori complet noi, luxury sau off-the-map, cu toţii ne dorim cel puţin o plecare. În fiecare an.
Toate sînt perioade de distracţie cu prietenii. Momente de relaxare şi refacere, în orice formă ar fi.
Însă, turismul chiar ne poate îmbunătăţi starea de bine?
Ne poate redresa starea de spirit, energia psihică?
Respectiv, ne poate reface la propriu sănătatea psihologică?
Sau reprezintă mai degrabă o justificăre pentru a cheltui banii şi atât?!
Studiul realizat în 2022 la Universitatea Cowan, vrea să schimbe opinia tradiţională. Industria Turismului ar trebui să ţină cont de aceste dovezi.
Se pare că vacanţele şi concediile sunt un remediu pentru sănătatea psihologic. Ele pot să aducă reale beneficii fiecăruia!
În ce a constat studiul ,,Turismul poate fi un remediu pentru sănătatea psihologică”
Studiul publicat în 2022 a inclus colaborarea a două instituţii:
- Centrul de Evaluare a Sănătăţii, din cadrul Universităţii Cowan şi
- Şcoala de Jurisprudenţă şi Business din Perth, Australia.
Au lucrat mai multe echipe separate de experţi, din domeniile:
- Turism,
- Sănătate publică şi
- Marketing.
Acestea au fost au fost coordonate de Dr Jun Wen.
Sa investigat modul în care starea persoanelor cu Demenţă, a cunoscut ameliorări în urma sejururilor turistice.
Ce a inclus studiul ,,Turismul poate fi un remediu pentru sănătatea psihologică”
Ca subiect principal al analizelor, a fost aleasă Demenţa.
Această afecţiune este larg răspândită în acest moment la nivel mondial. Potrivit Institutului Alzheimer, demenţa poate avea multiple cauze printre care: vârsta, genealogia, afectări fizice, efecte traumatice.
Statisticile actuale prezintă rezultate îngrijorătoare. Rata în continuă creştere a vârstei populaţiei, ne vizează pe toţi. Mai devreme sau mai târziu, este posibil să fim afectaţi de aceleaşi simptome.
Pierderile de memorie apar la peste 40% dintre persoanelor peste 65 de ani. Cauzele afectării sunt diverse. Doar un procent de 5-7% suferă de demenţă. Iar din total, experţii consideră că 60% – 80% suferă de Alzheimer.
Pentru ameliorarea demenţei ,,medicii pot recomanda terapia prin muzică, exerciţiile fizice, stimularea cognitivă, terapia reminiscenţei, stimularea senzorială şi ajustări ale orelor de masă şi ale mediului pacientului.”
În ce mod, turismul poate fi un remediu pentru sănătatea psihologică?
Studiul reprezintă una dintre primele analize ştiinţifice, despre modalităţile prin care se pot introduce intervenţii terapeutice în cadrul programelor turistice.
Rezultatele cercetării au indicat că, în cadrul sejururilor turistice se întâlnesc numeroase elemente identice unor sesiuni de intervenţie terapeutică.
Câteva dintre similarităţile programelor turistice şi psihologice, sunt:
- În primul rând, starea de bine generală pe care o resimţim este măsurabilă! În timpul sejururilor sunt înregistrate niveluri mult crescute de endorfine. Acestea influenţează în mod favorabil evoluţia multor simptome şi afecţiuni psihologice. Sunt incluse aici Demenţa, Depresia, Anxietatea.
- În al doilea rând, numeroase terapii psihologice complementare includ experienţe interactive. Acestea sunt cunoscute ca având o influenţă pozitivă asupra numeroase afecţiuni psihologice. Câteva dintre recomandările acestora sunt: interacţiunile umane pozitive, relaţionarea cu persoane noi, experienţele inedite, implicarea în activităţi, exerciţiile fizice moderate.
- În al treilea rând schimbările de ritm diurn, în programele de luat masa, în orele de recreere şi de activitate, prin efectele de stimulare indirectă, antrenează reorganizări la nivel cerebral.
Efectele confirmate de studiu sunt numeroase
- În al patrulea rând, în timpul călătoriilor suntem deseori puşi în faţa necesităţii de rezolvare a unor probleme. Uneori trebuie să devenim chiar adevăraţi detectivi. Trebuie să găsim cazări, să identificăm rute, să vorbim în alte limbi. Acestea sunt adevărate exerciţii mintale, benefice pentru sănătatea creierului. Altfel, confruntaţi cu rutina zilnică, rareori le practicăm. Acestea reduc simtitor si efectul stresului.
- Experienţele stimulante oferă rezultate excelente în redresarea stării de bine a persoanelor. Descoperirea unor locuri noi, a unor peisaje deosebite, a unor locuri şi lucruri inedite şi foarte plăcute, amplifică efectele pozitive. Creează noi legături neuronale. Asocierea dintre acestea şi reuşitele în cadrul unui program terapeutic, poate garanta succesul acestuia.
- Nu în ultimul rând, atunci când mergem în sejururi turistice practic ne răsplătim. Primim şi oferim un cadou. Facem asta singuri, sau prin intermediul altor persoane. Acest simplu aspect, al beneficiului pe care îl avem, creează o stare pozitivă.
Ce aduce nou acest studiu
Toate efectele descrise mai sus le cunoaştem deja. Nu reprezintă o noutate faptul că le-am trăit sau le simţim în concedii.
Ce aduce nou acest studiu este tocmai relaţionarea lor cu terapiile. Practic au fost găsite legături directe, perfecte, între cele două abordări.
Diferenţa este că un concediu ne duce într-un loc nou. Şi, tocmai experienţa incredibilă, poate creşte foarte mult rezultatele terapeutice!
În ce mod, turismul poate fi un remediu pentru sănătatea psihologică?
În funcţie de diversitatea ofertei turistice, oportunităţile de intervenţii complementare sunt extraordinare. Sejururile viitoare ar putea să includă tratamente profesioniste pentru demenţa şi alte afecţiuni similare. Anxietatea, depresia, surmenajul şi burn-out-ul sunt vizate deasemenea. Acest lucru se întâmplă deja, dar într-o formă simplificată!
În timpul concediilor aplicăm mai multe strategii prin care ne tratăm afecţiunile psihologice. Facem asta, fără să ştim. Iată în ce moduri reuşim:
- Prin depunerea de efort fizic, precum mersul pe jos, căratul bagajelor, căţăratul, se produc endorfine. Acestea ne creează o stare de bine, de energizare şi de antrenare inclusiv psihologică. Epuizarea care poate să apară uneori, nu este una nocivă. „Exerciţiile fizice au fost legate de bunăstarea mentală.”
- Prin expunerea directă la medii curate, la aerosoli, la razele soarelui, se cresc nivelurile de Vitamina D şi de Serotonină, ambele cu efecte pozitive în reducerea nivelurilor de stres şi de anxietate. Acestea elimină chiar simptomele asociate depresiei şi surmenajului fizic şi intelectual.
Efectele benefice sunt la fel de numeroase, in cazul programelor turistice si psihologice
- Schimbarea mediului şi a peisajului, trecerea prin noi experienţe, antrenează mintea în procese psihice complexe. Acest lucru de face în primul rând mai alerţi şi mai concentraţi. În plus ne separă de problemele cotidiene. Respectiv oferă întocmai nivelul de stimulare cognitivă şi senzorială necesară unei bune stări psihice.
- Tot în perioadele de concedii intervin şi schimbările de program, de fus orar, de ore de masă, de odihnă. Programul zilnic ne este dat peste cap. Comportamentul alimentar, de relaxare, de deplasare ni se schimbă. Suntem brusc stimulaţi şi încărcaţi cu niveluri optime de adrenalină.
- Interacţiunile sociale se înmulţesc deasemenea în perioadele de călătorie. Facem acest lucru atât cu persoanele apropiate, cât şi cu unele noi. Suntem de multe forţaţi să cerem ajutorul uno necunoscuţi. Aceste comportamente de cooperare, de comunicare, se prelungesc şi după finalizarea excursiilor. De exemplu foarte multe persoane manifestă ulterior vacanţelor o dorinţă de împărtăşire a experienţelor.
Turismul poate fi un remediu pentru sănătatea psihologică în viitor?
Cercetarea propune şi o structură care să permită îmbinarea programelor turistice cu cele de terapii psihologice. Rezultatul prognozat este cel al unor adevărate experienţe holistice. Terapiile ies din spaţiul limitat al cabinetelor psihologice şi devin interactive. Exemplu pentru un astfel de program turistic gasiti aici.
Dacă luăm doar exemplul pandemiei Covid, înţelegem imediat utilitatea acestui demers. Efectul perioadelor de izolare este unul profund negativ la nivel psihologic. În cazul persoanelor care deja au diverse afecţiuni, lucrurile sunt chiar dramatice. Niveluri de peste 25% in cresterea cazurilor de Depresie si Anxietate, au fost asociate perioadei de izolare Covid19.
O serie de studii au evidenţiat agravarea simptomelor psihologice în multe cazuri. Aceasta este o urmare în primul rând a limitării posibilităţilor de ieşire şi de călătorie. Lipsa interacţiunilor umane, scăderea efortului fizic, lipsa de schimbare în peisajul zilnic, au redus simţitor starea de bine a persoanelor.
PHOTO:
www.pixabay.com
SURSE:
https://alzheimer.ca/en/about-dementia/do-i-have-dementia/differences-between-normal-aging-dementia
https://www.ecu.edu.au/research/overview
https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S0261517722000693
https://www.webmd.com/alzheimers/guide/alzheimers-dementia
