Zgomotul stradal inrautateste rezultatele şcolare, conform unuia dintre cele mai recente studii în domeniul sănătăţii.
Nivelul de zgomot în apropierea multor şcoli şi grădiniţe, depăşeşte pragul de suportabilitate de 53/55 de dBA. Peste această limită, zgomotul stradal afectează rezultatele şcolare ale copiilor. Potrivit standardelor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, situaţia este des întâlnită în statele în curs de dezvoltare.
Nivelurile ridicate şi foarte ridicate de zgomot stradal din vecinătatea şcolilor, afectează semnificativ eficienţa copiilor. Cercetarea a fost publicată şi pe platforma www.theguardian.com.
Mai mult, studii similare au identificat şi efecte negative asupra sănătăţii tinerilor. Iată două dintre acestea.
Studiu. Zgomotul stradal inrautateste rezultatele şcolare din ţările în curs de dezvoltare
Un studiu publicat în 2021, indică riscurile datorate expunerii la zgomot stradal în ţările în curs de dezvoltare
Nivelul zgomotului stradal depăşeşte limitele critice în vecinătatea multor şcoli şi grădiniţe. Acest lucru, zgomotul stradal afectează rezultatele şcolare, dar şi sănătatea copiilor.
Obiectivul acestui studiu a fost de a evalua atenția și memoria în cadrul orelor de curs. Au fost comparate rezultatele a două grupuri însumând 160 copii. Un grup studia în condiţii de zgomot foarte ridicat (80,4 dB). Al doilea grup învăţa în condiţii de zgomot mare (56,28 dB).
S-a constatat că nivelurile ridicate de zgomot afectează mult capacitatea de învățare a copiilor. Expunerea la niveluri ridicate de zgomot în timpul orelor, a redus semnificativ rezultatele la atenție şi memoria de lucru. A fost afectată capacitatea auditivă și memoria logică (Shaaban, 2021).
Studiu. Zgomotul stradal inrautateste rezultatele şcolare din ţările Uniunii Europene
Un alt studiu, confirmă gradul de răspândire a poluării fonice şi la nivelul Uniunii Europene.
Un alt studiu a evaluat impactul zgomotului din trafic asupra dezvoltării cognitive a copilului. Acesta a vizat aproape 2.700 de copii cu vârste cuprinse între șapte și 10 ani. Aceştia urmau cursurile a 38 de școli din Barcelona, Spania.
Printre efectele negative indetificate, cele mai puternice au fost:
- Tinerii au fost expuși în mod uzual la niveluri de zgomot de trei ori mai mari decât cele normale.
- Aceştia au avut o dezvoltare a memoriei cu 23% mai lentă.
- Dezvoltarea capacității de atenție a fost cu 5% mai lentă pe parcursul unui an.
Rezultatele trag un puternic semnal de alarmă. Zgomotul din traficul rutier încetinește semnificativ dezvoltarea abilităților cruciale de memorie și atenție la copiii de școală primară (Orban, 2016).
Ne pasă că zgomotul stradal inrautateste rezultatele şcolare?
Când alegem unde anume învaţă copii, sau unde îşi petrec timpul, suntem tentaţi să luăm în calcul alte aspecte. Ne gândim în primul rând la costuri, la renumele instituţiei, la cât de comod ne este, sau la ce perspective avem în vedere.
Dar, rareori ne gândim la cât de intens este zgomotul stradal din zonă!
Traficul auto, afluxul continuu de trecători, magazinele, restaurantele, instituţiile din zonă, toate produc zgomot. Preferăm să vedem agitaţia ca pe un element pozitiv. Copilul nostru şi implicit noi, ca părinţi, ne aflăm în locul dorit de toţi. Acolo unde toţi îşi doresc să fie (Paunovic, 2013).
Însă, realitatea este că decizia nu trebuie luată fără a vedea şi dezavantajele!
Ce riscuri creează poluarea fonică
ONU a declarat în februarie că poluarea fonică urbană devine o „amenințare globală pentru sănătatea publică”. Printre efectele sale, se numără aproximativ 12.000 de decese timpurii pe an numai în UE. Mai mult, efectele negative ale poluării sonore se înregistrează la nivelul tuturor ţărilor.
Poluarea fonică, în ultimii ani, este recunoscută ca o problemă majoră privind calitatea vieții în zonele urbane din întreaga lume. În prezent, 54 % din populația lumii trăiește în zone urbane, procent care se estimează că va crește cu 66 % până în 2050.
Poluarea fonică afectează toate grupele de vârstă. Nivelul de zgomot este considerat al doilea cel mai dăunător factor de mediu pentru sănătate, după poluarea aerului. Acesta crește riscul atacului de cord și a apariţiei diabetului la adulți. Un alt risc care este acutizat odată cu sporirea nivelului de zgomot, este cel depresie şi anxietate (Rylander, 2004)
Cum sunt afectaţi copii din medii cu poluare fonică
Cu privire la efectul asupra copiilor, lucrurile stau şi mai rău. Dacă ne gândim strict din perspectiva educaţiei, zgomotul stradal scade capacităţile acestora de învăţare. Aproape toate studiile din domeniu, indică aceste efecte negative.
Aceştia se află într-un stadiu critic pentru dezvoltarea abilităților de memorie și atenție. Orice influenţă produsă la aceste vârste, creează efecte grave asupra capacităţii de învățare pentru tot restul vieţii.
Efectele sunt diferenţiate în funcţie de o serie de factori, precum:
- În funcţie de amplasarea instituţiilor de învăţământ, se obseră că efectele negative sunt mai grave la nivelul şcolilor amplasate central. Similar este şi cazul celor aflate de-a lungul unor străzi foarte circulate.
- Tinerii din ţările în curs de dezvoltare, sunt mai mult afectaţi. Aceasta se produce în principal datorită limitărilor legislative şi economice (Belojevic, 2021).
- Sunt mai afectaţi copiii aparţinând societatilor lipsite de educaţie civiă. În acest sens reglementarea comportamentului cu privire la ceilalţi joacă un rol deosebit de important (Mondal, 2014).
SURSE
Belojevic, G., Jakovljevic, B., Stojanov, V., Paunovic, K., & Ilic, J. (2008). Urban road-traffic noise and blood pressure and heart rate in preschool children. Environment international, 34(2), 226-231.
Orban, E., McDonald, K., Sutcliffe, R., Hoffmann, B., Fuks, K. B., Dragano, N., … & Moebus, S. (2016). Residential road traffic noise and high depressive symptoms after five years of follow-up: results from the Heinz Nixdorf recall study. Environmental health perspectives, 124(5), 578-585.
Mondal, N. K., & Ghatak, B. (2014). Vulnerability of school children exposed to traffic noise. International Journal of Environmental Health Engineering, 3(1), 24.
Paunovic, K., Belojevic, G., & Jakovljevic, B. (2013). Blood pressure of urban school children in relation to road-traffic noise, traffic density and presence of public transport. Noise and health, 15(65), 253.
Rylander R. 2004. Physiological aspects of noise-induced stress and annoyance. J Sound Vib 277(3):471–478.
Shaaban, K., & Abouzaid, A. (2021). Assessment of traffic noise near schools in a developing country. Transportation Research Procedia, 55, 1202-1207.
