Venirea pe lume a unui copil în cadrul familiei este un eveniment de mare importanță, care schimbă radical viața părinților acestuia. Începând din acel moment, principala ta grijă este să te asiguri că bebelușul tău primește tot ce are nevoie și se dezvoltă armonios. De multe ori, eforturile de a fi o mamă bună pentru copilul tău pot fi copleșitoare. Începi să te îngrijorezi că nu faci suficiente lucruri sau nu deții suficiente informații. De aceea, e necesar să urmărești etapele în dezvoltarea copilului tău. Citește în continuare articolul pentru a afla la ce trebuie să fii atentă atunci crești un copil, pe lângă ceea ce faci pentru a-i asigura nevoile de bază.

Etapele normale în dezvoltarea copilului – de ce trebuie să le cunoști?

            Încă de la primele luni de viață ale bebelușului, există o serie de abilități pe care acesta le dezvoltă și care ne indică faptul că dezvoltarea lui este una adecvată. Este foarte important ca părinții să urmărească toate aceste etape, pentru depistarea întârzierilor. Cu cât este depistată mai precoce o anumită întârziere, cu atât mai eficientă va fi intervenția. Inclusiv în cazul unor tulburări precum este autismul, pot fi observate semne de la 7-10 luni, dacă părinții urmăresc cu atenție etapele de dezvoltare. Din păcate, mulți copii cu o tulburare sau întârziere ajung la un specialist destul de târziu, chiar și după vârsta de 3 ani.

Bănuiesc o întârziere în dezvoltarea copilului meu. Ce e de făcut?

            Un prim pas ar fi să urmărești mai multe aspecte legate de dezvoltarea copilului. Atunci când se face o evaluare, se iau în considerare, în egală măsură, următoarele:

• Dezvoltarea fizică
• Abilitățile sociale
• Limbajul
• Dezvoltarea cognitivă.

În cazul unei întârzieri de dezvoltare, toate cele 4 domenii pot fi afectate,  în proporții egale sau nu. Este foarte important să fie luate toate în considerare, întrucât niciuna nu este mai puțin semnificativă. De exemplu, dacă un copil nu vorbește la vârsta de 2 ani, dar este dezvoltat fizic corespunzător, nu putem nega că este vorba de o posibilă întârziere. De multe ori, o întârziere a limbajului maschează și o întârziere cognitivă.

Cum îți dai seama dacă trebuie să apelezi la un specialist pentru a evalua dezvoltarea copilului?

    În principiu, ar trebui să soliciți un consult de specialitate dacă observi mai multe abilități specifice vârstei care nu sunt prezente. Îngrijorarea devine justificată dacă abilitățile acestea nu apar nici în următoarele luni la copilul tău. Vârstele la care abilitățile ar trebui să apară sunt orientative. De exemplu, 75-90% din copiii de 12 luni știu să facă „pa”, însă abilitatea poate să apară și în intervalul 10-14 luni, fără a indica neapărat o tulburare în dezvoltare. Deși momentul în care apare o anumită abilitate poate varia, absența mai multor indicatori specifici vârstei și a celor de la vârste mai mici (de exemplu, copilul de 18 luni nu se uită când este strigat, nu arată obiecte, nu reacționează când i se vorbește) indică o întârziere în dezvoltare.

La ce specialiști poți apela?

Mai mulți specialiști îți pot oferi o părere cu privire la dezvoltarea copilului tău:

• Medicul de familie;
• Medicul pediatru;
• Medicul neuropsihiatru;
• Psihologul clinician.

Uneori, părinții sunt reticenți să apeleze la un specialist pentru evaluare, ceea ce este de înțeles – nimic nu poate fi mai îngrozitor pentru un părinte decât să afle că există o problemă în legătură cu copilul său. Însă o evaluare se specialitate se poate finaliza în două modalități, ambele benefice pentru copilul tău și pentru tine:

1. Specialistul îți va comunica faptul că nu există nicio problemă în dezvoltarea copilului tău. Eventual te va lămuri cu privire la îngrijorările pe care le ai și te va învăța cum să îți stimulezi corect copilul pentru a se dezvolta adecvat în continuare. Este posibil să programeze și o reevaluare.
2. Specialistul va observa o serie de aspecte care nu sunt în regulă privind dezvoltarea, dar tocmai faptul că au fost identificate din timp te vor ajuta să intervii corect, ceea ce crește considerabil șansele ca evoluția să fie una bună.

La ce trebuie să fii atent când duci copilul la o evaluare de specialitate

            Fiecare din specialiști are o evaluare specifică, iar cel mai bine este să nu oprești investigațiile atunci când unul dintre ei îți spune că nu vede nicio problemă. Perspectiva medicului de familie poate fi diferită de cea a unui neuropsihiatru sau a unui psiholog. De exemplu, medicul de familie poate face doar un screening, adică o evaluare care identifică numai problemele majore, care nu indică mereu când există o problemă în dezvoltare. De asemenea, vizita la medicul de familie sau la psihiatru poate să nu depășească 15 minute, care, în mod evident, nu este un interval de timp suficient pentru a obține o concluzie corectă.  O evaluare mult mai complexă o poate face un psiholog clinician, însă trebuie să acorzi atenție la următoarele aspecte în cadrul evaluării:

1. Evaluarea trebuie să cuprindă informații din mai multe surse. Psihologul va observa copilul, va pune întrebări părinților, va întreba cum se raportează la educatoare la grădiniță, ori la alți membri din familie, prieteni.
2. Evaluare are o durată în timp corespunzătoare. Timpul necesar pentru o evaluare complexă a unui copil mic poate varia între 60 și 120 de minute. Uneori se poate programa încă o sesiune de evaluare.
3. Psihologul clinician aplică teste standardizate pentru a identifica întârzierile și eventualele simptome ale unei tulburări. Testele standardizate sunt realizate pe baza unor studii științifice și garantează obținerea unor concluzii corecte.
4. Specialistul îți explică ce aspecte urmărește și de ce ele sunt normale sau patologice. De asemenea, un bun specialist îți va spune ce este nevoie să faci pentru a-ți ajuta copilul să se dezvolte corect, indiferent dacă în prezent există o problemă sau nu.

 

Dacă te afli în această dificultate în legătură cu copilul tău și nu știi cum să procedezi, ne poți scrie și te vom ajuta cu mai multe informații, ori te putem ajuta să programezi o evaluare la un specialist.

Iar dacă îți plac articolele noastre și vrei să citești mai multe pe această temă, ori alte articole interesante din domeniul psihologiei, te invităm să te abonezi, lăsându-ți mai jos adresa de e-mail!

Surse

CDC – Center for Disease Control and Prevention. Developmental Milestones

So, I. (1964). Cognitive development in children: Piaget development and learning. Journal, of Research in Science Teaching, 2, 176-186.

Verza, E., & Verza, F. E. (2017). Psihologia copilului. Editura Trei.

Wenar, C., Ruttenberg, B. A., Kalish-Weiss, B., & Wolf, E. G. (1986). The development of normal and autistic children: A comparative study. Journal of Autism and Developmental Disorders, 16(3), 317-333.