Personalitatea multiplă sau tulburarea de identitate disociativă a devenit o problemă tot mai întâlnită în rândul copiilor și adolescenților. Dacă, în trecut, studiile arătau faptul că această afecțiune a sănătății mintale era cauzată în principal de abuzuri sau traume în copilărie, în prezent s-au identificat și alți factori care declanșează personalitate multiplă, precum utilizarea în exces a platformelor online ce permit crearea de avataruri.

Pe scurt, tulburarea de identitate disociativă se manifestă prin incapacitatea unei persoane de a se conecta cu realitatea, halucinații, lacune în memorie. Persoanele care suferă de tulburare de identitate disociativă se confruntă cu personalități multiple, cu identități separate, emoții distincte. Alte semne ale prezenței acestei tulburări pot să fie consumul de droguri și de alcool, depresie, gânduri suicidale.

Legătura dintre tulburarea de identitate disociativă și rețelele de socializare

Rețelele de socializare au devenit o parte importantă din viața oamenilor de pe majoritatea continentelor. Utilizarea rețelelor de socializare permite crearea de conturi sub identitatea reală sau sub alte identități, astfel că oamenii de pretutindeni pot să își construiască un avatar pe care să îl imagineze după cum doresc: cu anumite plăceri, antipatii, dorințe, sentimente similare cu cele din viața reală sau, în alte cazuri, complet distincte.

Prin crearea de conturi false, persoanele care utilizează rețelele de socializare, pot să sufere din cauza unor tulburări care îi împiedică să distingă realitatea de lumea virtuală și, uneori, se pot confrunta chiar și cu personalitate multiplă, o afecțiune mai des întâlnită în cazul copiilor și adolescenților, dar și în cazul adulților, mai ales dacă aceștia au și alte afecțiuni ale sănătății mintale.

Studiu de caz: TikTok și personalitatea multiplă

În prezent, TikTok este una dintre cele mai populare rețele de socializare, mai ales în rândul copiilor și adolescenților. Chiar dacă studiile psihologice privind impactul TikTok asupra sănătății mintale nu sunt numeroase, există unele publicații ce doresc să facă lumină în ceea ce privește această platformă ce încurajează în mod agresiv vizualizarea și crearea de conținut în aplicație.

Conform unui studiu publicat în 2020, TikTok este utilizat la scară largă dintr-o serie de motive pe care le enumerăm mai jos:

  • satisfacerea anumitor nevoi ale persoanelor (nevoia de entertainment, nevoia de afirmare și de primirea acceptului din partea unor categorii);
  • căutarea faimei;
  • exprimarea creativă;
  • consumul pasiv de conținut;
  • nevoia de poziționare;
  • obținerea de feedback;
  • formarea identității (mai ales în cazul tinerilor)

Un lucru dovedit de studiile efectuate în domeniu este acela că s-au descoperit cazuri în care tinerii sau copiii nu s-au confruntat cu simptomele personalității multiple până când nu au utilizat în mod frecvent TikTok, semn că această rețea de socializare ar putea fi un factor declanșator dar, desigur, nu singura cauză întotdeauna. TikTok oferă ocazia fiecărui individ de a crea un personaj apropiat de realitate sau, din contră, unul fals, cu sex, vârstă, aspect fizic, antipatii și plăceri complet distincte de ceea ce este acel individ în viața reală. Utilizarea în exces a acestui avatar creat în lumea virtuală poate să conducă la simptome ce pot să fie asociate cu tulburarea de identitate disociativă.

Comunitatea virală DID pe TikTok și realitatea

În urma unor filmulețe virale, pe TikTok s-a creat comunitatea DID, formată din adolescenți și tineri care pretind că se confruntă cu tulburarea de identitate disociativă, această comunitate devenind studiu de caz pentru numeroși cercetători în domeniu care au venit cu câteva recomandări și concluzii clare.

Filmulețele virale nu sunt întotdeauna adevărate, iar studiile efectuate arată faptul că această tulburare reprezintă un diagnostic pe care numai un medic psihiatru poate să îl pună și se manifestă prin existența a două sau a mai multe personalități în cadrul unui individ, personalități pe care nu le poate controla și care își fac apariția atunci când există un factor declanșator.

Politicile TikTok interzic crearea unui cont de către persoane cu vârsta sub 13 ani, însă acest lucru nu înseamnă că cei care nu îndeplinesc acest criteriu nu există pe TikTok ci, mai degrabă, că își creează conturi cu identități false pe care le folosesc în diverse scopuri. Specialiștii recomandă părinților să intervină activ în educația copiilor și să interzică accesul la rețele de socializare până în momentul în care copilul poate să distingă între bine și rău, între realitate și lumea virtuală.

Surse  

  1. Montag C, Hegelich S. Understanding detrimental aspects of social media use: will the real culprits please stand up? Front Sociol. (2020) 5:94. doi: 10.3389/fsoc.2020.599270.
  2. Kumar VL, Goldstein MA. Cyberbullying and adolescents. Curr Pediatr Rep. (2020) 8:86–92. doi: 10.1007/s40124-020-00217-6.
  3. Spanos NP. Hypnosis, nonvolitional responding, and multiple personality: a social psychological perspective. Prog Exp Pers Res. 1986;14:1–62.
Facebook Notice for EU! You need to login to view and post FB Comments!


LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.