Acasă Psihiatrie Primele semne de autism – înainte de diagnostic

Primele semne de autism – înainte de diagnostic

1

Autismul sau tulburarea de spectru autist este o tulburare pervazivă de dezvoltare. Ce înseamnă acest lucru? Că este afectată dezvoltarea generală a copilului, adică socializarea, comunicarea, limbajul, comportamentul. În alte tulburări, care nu sunt pervazive, este afectată doar o componentă a funcționării.

Ultimele statistici arată că 1 din 44 de copii au o tulbure de spectru autist. Există diferențe în funcție de gen. Băieții sunt mai des afectați de autism (1 din 27), pe când la fete, autismul este întâlnit mai rar (1 din 116). Poți citi mai multe despre autism în acest articol.

Autism – o tulburare încă necunoscută în profunzime

În ciuda numeroaselor cercetări din acest domeniu, multe aspecte ale tulburării rămân necunoscute. Nu se cunosc cauzele precise ale autismului, altfel nici intervențiile nu pot preveni apariția lui. Majoritatea intervențiilor se realizează după ce autismul a fost diagnosticat. Prin urmare, terapiile aplicate au ca obiective reducerea manifestărilor specifice (care afectează funcționarea generală a copilului, precum și dezvoltarea abilităților lipsă.

Vârsta de diagnosticare a autismului – o mare problemă

Cei mai mulți copii cu autism sunt diagnosticați după vârsta de 3-4 ani. Acest lucru este problematic, deoarece șansele de recuperare scad semnificativ odată cu trecerea timpului. Eficiența intervenției este cu atât mai ridicată, cu cât aceasta începe mai devreme. Studiile arată că este ideal ca terapia să înceapă înainte de vârsta de 2 ani a copilului, pentru o recuperare aproape completă.

Apariția autismului

Se pare că sunt două modalități de apariție a manifestărilor de spectru autist. Prima variantă presupune că semnele acestuia apar timpuriu, încă din primul an de viață (early on-set).  A doua variantă este sub formă de regres – pierderea abilităților.

Regresul are loc, de regulă, între 12 și 24 de luni. Acesta presupune că există o pierdere a abilităților anterior existente, ori o stagnare. Copilul a avut o evoluție firească, dar apoi pierde din abilitățile achiziționate. Unii părinți relatează un regres brusc, caracterizat mai ales de pierderea limbajului. Alți părinții raportează o pierdere graduală, timp de câteva luni. De exemplu, unii copii spun câteva cuvinte, dar la un moment dat nu le mai folosesc deloc, ca și cum le-ar fi uitat. Regresul implică deseori limbajul, dar și abilitățile sociale, de joc și, mai rar, cele motrice.

Semnele timpurii de autism – ce ne spun studiile

Mai mulți cercetători au investigat stadiul prodormal al autismului, adică perioada în care apar primele semne, deși nu se îndeplinesc încă criteriile de diagnostic. Majoritatea studiilor indică o serie de semne și simptome care pot fi observate încă de la 6-8 luni. Cercetătorii au corelat aceste semne cu un diagnostic oficial de autism, după vârsta de 3 ani, în cele mai multe cazuri. Unele studii au fost realizate pe baza relatărilor părinților, altele pe baza analizării unor filmulețe cu acești copii din primii 2 ani de viață.

Poți vizualiza exemple concrete (video) de semne timpurii ale autismului aici.

Nu există reguli legate de semnele de autism!

Toate informațiile prezentate în acest articol și în studiile citate trebuie interpretate cu precauție. De ce? Pentru că încă nu s-au descoperit niște principii fixe legate de semnele autismului și de modul în care acesta apar. De exemplu, dacă un studiu a identificat probleme cu contactul vizual al copiilor cu autism încă de la vârsta de 6 luni, faptul că un alt copil la 6 luni are contact vizual bun nu înseamnă că este exclus ca acesta să aibă autism. Etapele din dezvoltarea copilului sunt generale și orientative, prin urmare abilitățile pot apărea la vârste diferite. Similar, eventualele probleme pot apărea mai devreme sau mai târziu de momentele precizate în studii. Tot timpul trebuie să luăm în considerare o marjă de 2-3 luni în privința acestor etape.

De asemenea, trebui să luăm în calcul faptul că autismul poate apărea sub formă de regres. Un studiu a indicat că la 12 luni, nu există nicio diferență între dezvoltarea copiilor tipici (fără tulburări) și cea a copiilor care mai târziu au avut un regres specific autismului. Ambele categorii de copii aveau câteva cuvinte în vocabular și aveau abilități de atenție împărtășită.

Semne de autism din primele 12 luni ale copilului

Un interes ridicat pentru obiecte, un interes mai scăzut pentru oameni

            Mulți copii cu autism preferă să interacționeze mai mult cu stimuli non-sociali, precum obiectele, în defavoarea stimulilor sociali (persoane, fie adulți sau alți copii). De asemenea, privesc mai mult obiectele decât privesc persoanele. Prin urmare, și atenția lor nu este atât de mult concentrată asupra copiilor și adulților, pe cât este concentrată asupra jucăriilor, de exemplu.

Copilul cu autism preferă mai mult obiectele decât persoanele.

Contact vizual rar

            Deși mulți părinți tind să afirme că remarcă un contact vizual la copilul lor, este posibil să existe totuși un deficit. Contactul vizual ar trebui să fie prelungit, de câteva secunde, și nu doar fugitiv. De asemenea, contactul vizual trebuie să fie într-adevăr la nivelul ochilor, și nu la nivelul nasului sau al gurii.

Lipsa răspunsului la nume

            Uneori, copii cu autism par că răspund la nume, însă abia după 2-3 strigări, iar acest răspuns se manifestă doar prin întoarcerea către adult, fără a-l privi în ochi. Copilul mic ar trebui să răspundă încă de la prima strigare și să facă contact vizual. De asemenea, faptul că un copil este prea concentrat la activitatea pe care o face și nu mai reacționează când este strigat, este un semn care ar putea prezice autismul.

Nu imită gesturi

            Imitarea gestului de „pa”, atunci când se desparte de cineva, apare încă de la 7-8 luni. Gestul nu trebuie să fie însoțit neapărat și de un sunet. De asemenea, majoritatea copiilor ar trebui să bată și ei din palme atunci când îi aplaudați. Unii copii cu autism nu fac acest lucruri.

Semne de autism din perioada 12-24 luni

Lipsa atenției împărtășite

Una din abilitățile esențiale pentru diagnosticarea autismului este atenția împărtășită (joint attention). Aceasta presupune că un copil dorește să împărtășească împreună cu altă persoană o experiență importantă pentru el. De exemplu, copilul vede o jucărie care îi place, o privește, apoi se uită la adult zâmbind, apoi se uită iar la jucărie. Prin acest comportament, copilul poate transmite:

  • Vezi ce văd și eu?
  • Uite ce am văzut!
  • Îți place și ție?
  • Vreau să îți arăt ceva!

Alte exemple:

  • Copilul arată cu degetul ceva, uitându-se apoi la adult ca să privească și acesta și să îi vadă reacția;
  • Adultul spune „uite mingea!” și o arată cu degetul, iar copilul urmărește privirea și degetul adultului până la minge.
  • Copilul aduce un obiect interesant pentru el adultului și îl privește în ochi.

Atenția împărtășită începe să se dezvolte încă de la 9 luni, fiind pe deplin însușită la 18 luni. Prin urmare, după vârsta de 1 an se poate remarca dacă aceasta există sau nu.

Exemplu de manifestare a atenției împărtășite – o abilitate care deseori lipsește în autism.

Lipsa interesului pentru alți copii și adulți

            Deși este o abilitate trecută cu vederea la copii de vârste așa mici, interesul pentru alte persoane ar trebui să existe. Mai precis, copilul ar trebui să remarce când cineva vine sau pleacă, să îl privească, să prefere să stea mai mult în prezența persoanelor decât singur. Tot în aceste situații ar trebui să răspundă când este strigat și să aibă momente de atenție împărtășită.

Lipsa imitației

            Deși imitația apare încă de la 7-8 luni, treptat copilul începe să imite gesturi (face pa), mișcări cu obiecte (să folosească o jucărie), mișcări ale corpului (să bată din palme), mișcări ale gurii (dă pupic). Ulterior începe să imite sunete și apoi cuvinte. Dacă după 12 luni nu apare niciunul din aceste comportamente, este un semn de îngrijorare. În lipsa imitației, nici limbajul nu se va dezvolta.

Tipare bizare de joc

            Copiii cu autism se diferențiază de cei tipici în primul rând prin preferințe diferite. De multe ori, ei sunt mai atrași de obiecte comune (de exemplu, linguri, pahare, sfori etc). Nu este însă exclus să le placă jucăriile! Chiar și în această situație, ei pot manifesta comportamente bizare și repetitive cu obiectele sau jucăriile. De exemplu, le învârt, le răsucesc, le aruncă mai des decât ceilalți copii, ori le privesc îndelung, uneori din unghiuri bizare. Mai mult, orice acțiune repetitivă cu obiecte sau jucării este îngrijorătoare.

Ce poți face dacă remarci unele semne de autism

            În cazul în care copilul tău manifestă o parte din aceste semne, este cel mai bine să intervii. Pe de o parte, este nevoie de o evaluare (medicul de familie, pediatrul, psihologul și psihiatrul) te pot ajuta. Pe de altă parte, este nevoie de intervenție, prin stimularea cognitivă și stimularea abilităților sociale. Cu cât intervenția este mai timpurie, cu atât are un succes mai mare.

            Pentru a afla mai multe despre această temă și nu numai, abonează-te la revista noastră folosind formularul de mai jos!

Bibliografie

Bolton, P. F., Golding, J., Emond, A., & Steer, C. D. (2012). Autism spectrum disorder and autistic traits in the Avon Longitudinal Study of Parents and Children: precursors and early signs. Journal of the American Academy of Child & Adolescent Psychiatry51(3), 249-260.

Guinchat, V., Chamak, B., Bonniau, B., Bodeau, N., Perisse, D., Cohen, D., & Danion, A. (2012). Very early signs of autism reported by parents include many concerns not specific to autism criteria. Research in Autism Spectrum Disorders6(2), 589-601.

Yirmiya, N., & Charman, T. (2010). The prodrome of autism: early behavioral and biological signs, regression, peri‐and post‐natal development and genetics. Journal of Child Psychology and Psychiatry51(4), 432-458.

Ziatas, K., Durkin, K., & Pratt, C. (1998). Belief term development in children with autism, Asperger syndrome, specific language impairment, and normal development: Links to theory of mind development. The Journal of Child Psychology and Psychiatry and Allied Disciplines39(5), 755-763.

https://www.autismspeaks.org/autism-statistics-asd

https://www.cdc.gov/mmwr/volumes/70/ss/ss7011a1.htm

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest website foloseşte cookie-uri pentru o experienţă mult mai bună de navigare. Pentru continuarea navigării, vă rugam sa va exprimaţi acordul pentru folosirea acestora. View more
Accepta
Exit mobile version