Studiile arată că nu mai puțin de 223 de milioane de americani aveau conturi pe una sau mai multe rețele de socializare în anul 2021, în timp ce studiile realizate în anul 2020 în Europa indicau că 57% dintre persoanele cu vârste cuprinse în 16 și 74 de ani folosesc social media. Necesitatea de a fi prezent pe o platformă de socializare, oricare ar fi ea, are mai multe explicații, printre care nevoia de a te conecta cu alte persoane, cunoscute sau nu, nevoia de informare și entertainment, dar și nevoia de afirmare, de a fi acceptat și validat sau chiar nevoia de a căuta faima.
Un fenomen care a luat tot mai multă amploare încă de la familiarizarea cu Facebook, iar apoi cu alte platforme precum Instagram, TikTok este cel legat de selfie. Acest selfie este o fotografie pe care un user o face cu propriul telefon, un portret care este apoi postat pe rețelele de socializare. În prezent, utilizatorii rețelelor de socializare aplică diferite filtre și efecte pentru ca fotografia să fie cât mai reușită, chiar dacă, de foarte multe ori, înfățișarea din selfie este mult diferită de cea din realitate.
Mai multe selfie-uri, mai multă predispoziție spre tulburarea narcisică
Realizat în 2020, studiul realizat de Computers in Human Behavior a scos la iveală o concluzie interesantă atât pentru cercetători și oameni de știință, cât și pentru utilizatorii rețelelor de socializare. Noul studiu corelează nevoia de a posta tot mai multe selfie-uri cu o tulburare de personalitate numită narcisism.
Cărțile de psihologie oferă o definiție clară pentru narcisism: tulburarea de personalitate narcisistă – unul dintre mai multe tipuri de tulburări de personalitate – este o afecțiune mentală în care oamenii au un sentiment umflat al propriei lor importanțe, o nevoie profundă de atenție și admirație excesivă, relații tulburi și o lipsă de empatie pentru ceilalți.
Impactul narcisismului asupra sănătății mentale
Faptul că ai postat tu un selfie cândva pe Instagram sau pe altă rețea de socializare nu te face narcisist, problemele apar atunci când simți o nevoie incontrolabilă de a posta cât mai des, de a-ți modifica trăsăturile pentru a respecta anumite standarde din mediul online și când acest lucru îți provoacă anumite simptome sau frustrări pe care nu le poți controla.
Narcisismul se manifestă prin iubire de sine excesivă dar, paradoxal, se manifestă prin nefericire, uneori chiar depresie atunci când persoana în cauza nu primește atenția care crede că i se cuvine (ex. un număr mare de aprecieri la ultima postare). De cele mai multe ori, această admirație nu trebuie să fie profundă, ci este suficient să fie una superficială, exprimată în mediul online, dar în mod public – pentru validare în fața altora.
Această tulburare mentală are efecte negative atât asupra persoanei afectate, cât și asupra relațiilor cu alți oameni din jur și se manifestă, în cele mai multe cazuri, prin:
- sentiment exagerat de importanță personală
- nevoia de admirație și validare
- exagerări referitoare la reușite
- preocupare excesivă pentru succes, putere, frumusețe
- monopolizarea conversațiilor
- desconsiderarea celorlalte persoane
- prezența invidiei în mod constant
- aroganță
- probleme interpersonale semnificative
- reacții dese de furie
- deprimare
- nesiguranță
Conform unui studiu realizat în anul 2020 de către un grup de cercetători, narcisismul are un impact major atât în viața personală, cât și în carieră și în relațiile interpersonale, iar necesitatea de a apela la un specialist este majoră. Persoanele care nu apelează la ajutorul specialiștilor în acest domeniu ajung, de foarte multe ori, conform studiilor, să devină dependente de droguri, de alcool sau să aibă gânduri de suicid tot mai frecvent, confruntându-se uneori chiar și cu depresii severe.
Constatările studiilor de până acum au scos la iveală noi perspective privind mania selfie, tot mai prezentă în viața indivizilor activi pe social media. Conținutul vizual de pe platformele de socializare au un impact major asupra percepției privind aspectul fizic și asupra setării unor standarde legate de cum trebuie să arăți, aceste lucruri fiind mult mai de interes pentru utilizatori decât, de exemplu, trăsăturile de personalitate. Instrumentele digitale devin, astfel, modalități prin care utilizatorii dezvoltă comportamente disfuncționale, preocupări corporale excesive și utilizarea problematică a rețelelor sociale. Pentru fiecare categorie de vârstă în parte comportamentele sunt ușor diferite, cercetătorii arătând un interes sporit mai ales pentru adolescenți, expuși în mod constant la mediul online.
Surse bibliografice
Christina Shane-Simpson, Anna M. Schwartz, Rudy Abi-Habib, Pia Tohme, Rita Obeid,
I love my selfie! An investigation of overt and covert narcissism to understand selfie-posting behaviors within three geographic communities, Computers in Human Behavior, Volume 104, 2020, 106158, ISSN 0747-5632, https://doi.org/10.1016/j.chb.2019.106158.
Fardouly J., Vartanian L.R. Social media and body image concerns: Current research and future directions. Current Opinion in Psychology. 2016;9:1–5.
McLean S.A., Jarman H.K., Rodgers R.F. How do “selfies” impact adolescents’ well-being and body confidence? A narrative review. Psychology Research and Behavior Management. 2019;12:513–521.
